Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit o explicație detaliată despre poziția României privind acordul comercial Uniunea Europeană – Mercosur, după controversele apărute în spațiul public și declarațiile tensionate ale unor lideri politici.
Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces.
Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural.
„În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani.
Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci. De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV.
Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate.
„L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord.
„Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață.
De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta.
Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol.
Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri.
Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.
Comentează