Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat marţi un apel la contribuţii pentru suma de un miliard de dolari în scopul sprijinirii serviciilor de sănătate esenţiale în ţările care se confruntă cu cele mai grave situaţii de urgenţă în 2026, informează AFP.
''Aceste fonduri vor susţine un răspuns sanitar în 36 de zone de urgenţă, în special în Gaza şi în Orientul Mijlociu, în Sudan, Ucraina, Republica Democratică Congo, în Haiti şi în Birmania'', a declarat pentru presă Geneve Chikwe Ihekweazu, director executiv al Programului de gestionare al urgenţelor sanitare din cadrul OMS, potrivit Agerpres.
''Suntem profund îngrijoraţi de amploare nevoilor şi de maniera în care putem să le răspundem'', a adăugat el.
Anul trecut, OMS a solicitat 1,5 miliarde de dolari, dar în final a primit doar 900 de milioane de dolari. ''Este unul din motivele pentru care, anul acesta, ne-am revizuit uşor cererea în scădere pentru a o adapta mai bine la resursele disponibile efectiv, ţinând cont de situaţia mondială şi de constrângerile cu care se confruntă numeroase ţări'', a explicat Ihekweazu.
Anul trecut, OMS a răspuns la 50 de urgenţe sanitare în 82 de ţări, ceea ce a permis furnizarea de servicii esenţiale pentru un număr de peste 30 de milioane de persoane.
''Am susţinut peste 8.000 de instituţii din domeniul sănătăţii şi am desfăşurat peste 1.400 de clinici mobile care furnizează servicii de îngrijire'', a detaliat Ihekweazu.
De asemenea, ''am coordonat activitatea a 1.500 de parteneri în contexte umanitare şi desfăşurarea a peste 100 de echipe medicale de urgenţă internaţionale, care au efectuat 1,8 milioane de consultaţii medicale în peste 20 de ţări'', a spus el.
În plus, a mai spus el, ''pentru fiecare urgenţă la care am răspuns, multe altele au fost evitate: anul trecut, OMS a detectat şi a abordat mai mult de 450 de ameninţări la sănătatea publică graţie sistemului de monitorizare a bolilor în timp real, 24 din 24 şi 7 din 7, pe care îl desfăşurăm pentru a menţine siguranţa în lume.''
Potrivit OMS, circa 250 de milioane de persoane trăiesc în contextul unor crize umanitare care le împiedică accesul la îngrijiri.
Ihekweazu a subliniat că 2025 a fost un an ''extrem de dificil'': ''reducerea finanţărilor mondiale a forţat 6.700 de centre sanitare, din 22 de contexte umanitare, să-şi închidă porţile sau să-şi reducă serviciile, ceea ce a privat 53 de milioane de persoane de accesul la îngrijiri sanitare''.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recunoscut luni că anul care a trecut ''a fost în mod incontestabil unul dintre cei mai dificili din istoria organizaţiei'' ca urmare a anunţului de retragere a Statelor Unite şi a reducerilor drastice ale ajutorului extern american.
Multe alte ţări au redus de asemenea contribuţia pentru ajutoare internaţionale.
Consiliul executiv al OMS va examina săptămâna acesta notificarea privind retragerea Statelor Unite şi care, potrivit OMS, ''ridică întrebări''. Statele Unite trebuie să fie la zi cu plăţile faţă de organizaţie dacă vor să se retragă din OMS, însă în prezent îi datorează circa 260 de milioane de dolari (220 de milioane de euro).
Comentează