Premium
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Zeid Ra'ad Al Hussein a apreciat luni că tratamentul la care Myanmarul supune minoritatea musulmană rohingya pare un ”exemplu clasic de epurare etnică”, relatează AFP, potrivit news.ro.
”Myanmarul a refuzat accesul anchetatorilor (ONU) specializaţi în drepturile omului, (iar) evaluarea actuală a situaţiei nu poate să fie realizată în întregime, însă situaţia pare să fie un exemplu clasic de epurare etnică”, a declarat Zeid.
El a făcut această declaraţie în deschiderea lucrărilor celei de-a 36-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului, la Geneva.
Rebelii rohingya, ale căror atacuri asupra poliţiei, la sfârşitul lui august au declanşat reprimarea cu armata, au declarat duminică un armistiţiu unilateral de o lună, însă Guvernul a răspuns că nu va negocia cu ”terorişti”.
Potrivit ultimelor date ale ONU, aproape 300.000 de persoane, majoritatea musulmani din cadrul minorităţii rohingya, s-au refugiat în Bangladesh din calea acestor tulburări.
Mii de persoane ar fi în continuare fugare, ascunse în păduri sau pe dealuri în Myanmar, fără mâncare şi apă.
”Armata Salvării Rohingya din Arkan (ARSA) declară oprirea temporară a operaţiunilor sale militare ofensive”, a anunţat gruparea rebelă într-un comunicat postat pe Twitter.
ARSa, mai cunoscută sub numele Harakah al-Yaqin ("Mişcarea credinţei”, în arabă), adaugă că a vrea astfel să favorizeze trimiterea unor ajutoare umanitare.
Ea a îndemnat Myanmarul să facă la rândul său o ”pauză umanitară”.
”Noi nu negociem cu teroriştii”, a răspuns, într-un mesaj postat pe Twitter, duminică, Zaw Htay, un consilier guvernamental, care a introdus gruparea în această categorie.
De la începutul violenţelor, statul Rakhin este încercuit, iar accesul presei este blocat, dar şi al organizaţiilor internaţionale, care se tem de o criză umanitară.
Ministrul de Externe din Bangladesh, A.H. Mahmood Ali, a denunţat duminică un ”genocid” în curs în acest stat din Myanmar.
”Comunitatea internaţională spune că este un genocid. Noi spunem de asemenea că este un genocid”, a declarat el pentru presă la Dacca.
Într-o tabără improvizată, în apropiere de Shamlapur, în Bangladesh, refugiaţi rohingya se îndoiesc că acest armistiţiu poate să însemne pentru ei o întoarcere în satele lor.
Aproximativ 27.000 de budişti ţi hinduşi au fugit, de asemenea, din satele lor şi s-au refugiat în mănăstiri şi şcoli, în sudul regunii.
Tulburările au început pe 25 august, prin atacuri coordonate asupra câtorva zeci de posturi de frontieră din Myanmar ale unor rebeli rohingya înarmaţi cu macete şi cuţite.
Gruparea, care a revendicat deja atacuri în octombrie, afirmă că a luat armele pentru a apăra drepturile încălcate ale minorităţii.
Potrivit armatei Myanmarului, aproape 400 de militari au fost ucişi în confruntări.
De decenii, milionul de rohingya - care reprezintă cea mai importantă populaţie apatridă din lume - este victima unor discriminări în Myanmar, o ţară majoritar budistă.
