DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Opinie: De ce s-a schimbat tonul discursului președintelui Iohannis

Inquam Photos / Octav Ganea
Klaus Iohannis

Digi24:

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit săptămâna trecută despre normalizare, ceea ce indică o schimbare a tonului discursului prezidenţial, de la categoric la defensiv, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu. Potrivit acestuia, şeful statului se gândeşte cel mai probabil la o nouă candidatură, iar acum îşi joacă respectiva carte.
"Presiunea publică a scăzut, riscurile par să nu mai existe. După ce s-a consumat protestul, lucrurile pot reveni la normal. Asta a sugerat şi Iohannis, când a vorbit despre normalizare săptămâna trecută. Am observat o evoluţie interesantă a discursului preşedintelui. De la cel categoric, la normalizare. Constatăm că a făcut nişte paşi înapoi. Acceptă că majoritatea e suficient de puternică.
Probabil preşedintele evaluează raportul de forţe de pe scena politică si constată că nu prea sunt şanse să echilibreze raportul de forţe. Odată ce presiunea străzii s-a diminuat, şi şansele preşedintelui de a schimba raportul de forţe au scăzut. PSD arată că poate să mobilizeze şi în pieţe. E în situaţia în care trebuie să se replieze, dar orice repliere ar putea să-i fie fatală în confruntarea cu adversarii. În raport cu 2018, care va fi folosit puternic ca simbol al unităţii, iar preşedintele va fi pus în defensivă, şi în raport cu 2019, când România ar trebui să aibă preşedinţia UE şi în care vor fi alegeri prezidenţiale. Preşedintele se gândeşte cel mai probabil la o nouă candidatură. Acum şi-o joacă.
Preşedintele pare să aibă sprijinul instituţiilor europene, dar acest sprijin nu e suficient. A crede că vor da înapoi şi că nu vor trece prevederile din OUG 13 mi se pare o naivitate. Vă dau 3 argumente. Poziţia anumitor lideri PSD, ALDE, UDMR, a doua - mobilizarea de către aleşii locali a clientelei PSD pentru a dovedi că există voinţă şi inexistenţa dezbaterii în partidele care susţin acest lucru.
Preşedintele e deja în defensivă şi nu mai are foarte multe argumente. CCR îi limitează foarte mult marja de manevră. Declaraţia preşedintelui vine după decizia CCR, care joacă într-un anume fel. E o instituţie politică, pentru că rolul ei aşa a fost gândit", a explicat politologul Cristian Pîrvulescu.

Ziarul Financiar:

În joc este o piaţă de 1,5 miliarde de euro pe an, su­ma pe care o cheltuie statul român pentru decon­ta­rea parţială sau totală a medicamentelor.
Guvernul credea că este rezonabil ca în România preţul medicamentelor să fie cel mai mic din 12 ţări din Europa, conform cu salariul şi PIB per capita, dar marii producători nu mai aduc sau aduc mai puţine medicamente pentru că nu le convine preţul. Unii, precum GSK din Marea Britanie, nu mai aduc nici vaccinuri pentru copii pentru că nu le convine preţul.
Mecanismul prin care se stabileşte preţul medi­ca­mentelor în România reprezintă un factor principal în existenţa crizei de medicamente de pe piaţa locală, a spus ieri la ZF Live Robert Popescu, director general al companiei de distribuţie de medicamente AD Pharma.
„Lipsa multor medicamente de pe piaţa din România este o realitate de necontestat. Este adevă­rat că şi exportul paralel reprezintă un factor care influenţează lipsa anumitor medicamente din piaţă, dar problema este mult mai adâncă.
„Ea are la bază mecanismul prin care se stabileşte preţul medicamentului. Noi vrem ca pentru fiecare produs din piaţă să avem cel mai mic preţ. Ne uităm la 12 ţări din Europa care au cele mai ieftine produse şi alegem cel mai mic preţ“, spune Robert Popescu.
În opinia acestuia, fiind vorba despre o piaţă în care statul este principalul plătitor pentru toţi jucătorii, acest lucru nu este ceva anormal. „În toate ţările europene preţul de comercializare a medicamentelor este reglementat de către stat.“
În Europa, cele mai multe ţări decid în legătură cu preţul medicamentului după o analiză în funcţie de veniturile pe care le au de la sistemele de asigurări, numărul de pacienţi, dar şi pe baza unui trend istoric al preţului medicamentului.
„La noi lucrurile sunt mai simple. Ne uităm la ceea ce fac cei din Europa, mai precis la cele 12 ţări care sunt considerate referinţă pentru noi, şi, prin lege, începând din 2009, preţul fiecărui medicament în parte ar trebui să aibă cel mai scăzut preţ din grupul analizat. Este o decizie a Ministerului Sănătăţii (MS). Este la latitudinea exclusivă a autorită­ţilor nostre cu ce preţuri vrem să comercializăm medicamentele.“
Pentru fiecare medicament din piaţă, dar şi pentru toate medicamentele care există în România, în fiecare an producătorii trebuie să întocmească un dosar de preţ care trebuie să cuprindă în esenţă preţurile din cele 12 ţări.
„În momentul în care un producător consideră că preţul pe care îl are aprobat este prea scăzut şi, din diverse motive, acel preţ nu se justifică economic pentru ei atunci, producătorul respectiv va notifica Agenţia  Naţională a Medica­mentului (ANM) că a decis să retragă medicamentul de pe piaţa locală.“
Decizia referitoare la cel mai mic preţ trebuia să se aplice din 2009, dar a fost întârziată până la 1 iulie 2015.

RFI:

Jurnaliştii care-l urmăresc pe François Hollande în deplasările sale notează că preşedintele a devenit hiperactiv de când şi-a anunţat intenţia de a nu mai candida la un nou mandat. In Malta, în Spania, în Chile, la Disneyland, într-o serie de regiuni franceze – Hollande merge peste tot şi e capabil să ţină chiar şi trei discursuri într-o singură zi în timp ce restul lumii, începând cu colegii lui de partid, se implică în campania electorală !
Luni, François Hollande nu a rostit decât două discursuri din care unul într-un loc surprinzător, Marele Orient al Franţei. Este pentru prima dată că un preşedinte francez în exerciţiu vizitează o lojă masonică, în speţă principala şi cea mai mare organizaţie masonică din Hexagon. Locatarul de la Elysée sparge acest tabu sub pretextul de a serba cei 300 de ani ai franc-masoneriei moderne. Seful statului a stat ceva mai mult de o oră la sediul organizaţiei. Mai întâi s-a întâlnit cu actualul Mare Maestru, Christophe Habas, după care a vizitat muzeul masoneriei din Rue Cadet şi apoi a vorbit în faţa participanţilor la ceremonia intitulată « 300 de ani de masonerie, 300 de ani de emancipare ». De notat că Hollande s-a întâlnit cu această ocazie nu doar cu reprezentanţii Marelui Orient – care numără circa 50.000 de membrii – ci şi cu cei din alte 17 organizaţii masonice diverse cu care Marele Orient întreţine relaţii amicale. In opinia multora, acest gest e de fapt un omagiu adus masoneriei.
Este pentru prima dată că un preşedinte francez din a 5-a Republică – mai exact de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial – se întâlneşte oficial cu principalii masoni din Franţa. Trebuie precizat că o serie de responsabili politici francezi, bărbaţi sau femei, de dreapta sau de stânga, au fost iniţiaţi dar ei păstrează o distanţă prudentă faţă de reţelele masonice, cel puţin câtă vreme au posturi de responsabilitate. Asta nu-i împiedică însă pe responsabilii masoneriei să ia poziţie în diverse dosare de actualitate. Recent, ex-premierul Manuel Valls, iniţiat de multă vreme, a fost de exemplu sprijinit de Marele Orient în lupta sa pentru interzicerea însemnelor religioase în universităţi. Ocazie cu care s-a opus lui Benoît Hamon, candidatul socialist la prezindenţiale.
Dealtfel, vizita lui François Hollande la « fraţii » din Rue Cadet survine într-un context electoral în care tradiţia laică este repusă în cauză de anumiţi candidaţi. Unii îşi afişează pe faţă credinţa, alţii atacă islamul sau dimpotrivă, se compromit în discursuri comunitariste. Pe vremea când nu era decât candidat la preşedinţie, François Hollande venise déjà în 2011 la Marele Orient şi promisese atunci că va înscrie în Constituţia ţării separarea Bisericii de Stat. O promisiune de care nu s-a ţinut, lucru care i s-a reproşat cu siguranţă azi de unii dintre interlocutorii săi masoni laici.

Mediafax:

De-a lungul ultimilor ani, o serie de companii au decis să oprească achiziţionarea de bunuri care contribuie la distrugerea pădurilor tropicale. Însă, până în prezent, acest lucru nu a cunoscut angajamente similare din partea guvernelor.
Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie - nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.
Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi, potrivit Business Magazin.
În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.
În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side.

 

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.