Premium
Osemintele scriitorului şi compozitorului Anton Pann au fost reînhumate, marţi, într-un mormânt nou la Biserica "Sfântul Stelian - Lucaci" din Capitală, lăcaşul unde acesta a cântat în ultima parte a vieţii.
Mormântul scriitorului a fost relocat şi reamenajat ca parte a proiectului de reabilitare a Bisericii "Sf. Stelian - Lucaci", care a intrat, începând din 2020, într-un amplu proces de restaurare, consolidare şi renovare, osemintele fiind aşezate într-o raclă sculptată în lemn, informează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.
"A fost cântăreţ la o mulţime de biserici din Bucureşti, a cântat la o mulţime de mănăstiri din Ţara Românească şi Transilvania, a scris enorm pentru perioada în care a trăit şi a fost deopotrivă celebru în muzica bisericească pe care, la dorinţa Mitropolitului Dionisie Lupu, a transpus-o în grai românesc, el fiind cooptat într-o comisie specială desemnată de mitropolit, deşi avea atunci vârsta de doar 23 de ani. (...) Era, în felul acesta, recunoscut deja ca o mare personalitate în domeniul muzicii şi al componisticii", a amintit Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul, care a oficiat Sfânta Liturghie şi slujba reînhumării.
Ierarhul a elogiat activitatea de profesor a lui Anton Pann la cel dintâi seminar înfiinţat la Bucureşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca şi cea de traducător din limba greacă a unor cărţi de muzică bisericească.
"A scris poezii, a scris proză, poveşti, aşa că personalitatea lui este una dintre cele mai mari ale timpului său", a mai spus PS Varlaam.
***
Poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist, Anton Pann (1796 - 1854) a compus actualul Imn de stat al României ("Deşteaptă-te, române!").
Eminescu îl descria în poezia "Epigonii" ca fiind "isteţ ca un proverb", Lucian Blaga i-a dedicat o piesă de teatru, iar Alfred Mendelsohn - o operetă.
Mai multe lucrări ale lui au fost prelucrate în Oratoriile Bizantine de Paşti şi de Crăciun ale compozitorului Paul Constantinescu.
***
Biserica "Sfântul Stelian - Lucaci", care adăposteşte moaştele Sfântului Stelian, se află, potrivit www.crestinortodox.ro, în vecinătatea Colegiului Naţional "Matei Basarab" din Bucureşti. Moaştele Sfântului Stelian au ajuns în Muntele Athos după ce Asia Mică a fost cucerită de turcii selgiucizi (secolul 11). În anul 1736 a fost adusă o particică din sfintele sale moaşte de către mitropolitul Ştefan al II-lea al Ţării Româneşti.
