Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Ziarul Financiar:
Ceva nu se leagă: economia României creşte cu 5,9% pe an, de 4 ori mai mult decât Europa, industria are cel mai bun trimestru din ultimul deceniu, numărul de salariaţi este la un maxim de un deceniu – 4,8 milioane de angajaţi (în criză au scăzut la 4,1), creşterea salariului minim a adus mai multe locuri de muncă - 500.000 - decât a desfiinţat, dar Guvernul caută să facă rost de bani pentru a acoperi bugetul.
Deşi economia merge din plin, şi nu numai pe bază de consum ci şi pe industrie, tensiunile cresc şi ele, în special la nivelul companiilor româneşti: numărul de zile pentru încasarea facturilor a crescut la 105, faţă de 60 de zile în 2008, firmele mici şi mijlocii au capital de lucru negativ, deci pot intra în insolvenţă oricând, iar toată lumea se bazeză pe furnizori şi mai puţin pe bănci în a-şi continua activitatea, ceea ce înseamnă că dacă cineva nu-şi plăteşte factura, un lanţ întreg cade.
Deşi numărul de salariaţi a crescut, iar acest lucru s-a văzut şi în încasările impozitului pe salarii şi a CAS, deficitul bugetului de pensii creează foarte mari probleme statului. În aceste condiţii, se dispută naţionalizarea pilonului II, fie şi prin scăderea contribuţiei cuvenită angajaţilor. Respectiv statul vrea să-şi ia o parte din bani înapoi. Nu ştiu ce va zice Călin Popescu Tăriceanu, parte din actuala coaliţie de guvernare cu PSD, având în vedere că pe vremea lui s-a introdus pilonul II.
Deşi economia creşte, statul încearcă să colecteze mai mult din TVA - pe care nu-l colectează acum, prin introducerea splitului de TVA, care v-a lăsa firmele de o supapă de cash. Companiile aveau un respiro până la plata TVA din cash-ul colectat pentru TVA, lichidităţi care erau folosite în activitatea curentă, în special pentru plata salariilor.
Să vedeţi ce dramă va fi în business atunci când TVA-ul va fi blocat, dar companiile îşi vor recupera banii de la furnizori peste 100 de zile. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Cancelara Germaniei, Angela Merkel susţine că nu regretă că a deschis în 2015 frontierele pentru refugiaţi şi migranţi. Într-un interviu publicat duminică de Welt am Sonntag, cancelara estimează că nu a greşit când a descis să găzduiască un milion de migranţi în ultimii doi ani, chiar dacă a provocat disensiuni în rândul propriului partid – Uniunea Creştin Democrată dar şi a populaţiei locale ceea ce a determinat o scădere în sondaje.
La 4 săptămâni de la alegerile legislative de pe 24 septembrie, un sondaj al Institutului Naţional de Statistică arată că formaţiunea Angelei Merkel, Uniunea Creştin Democrată ar obţine 38% din voturi dacă scrutinul ar avea loc astăzi. Ca o comparaţie, în luna februarie Uniunea Creştin Democrată ar fi obţinut doar 32% din sufragii. Dar, oricum, este sub ceea ce Angela Merkel a obţinut la ultimele alegeri legislative, din 2013, peste 41% din voturi.
Aceasta spune că dacă ar trebui să ia încă o dată deciziile din 2015, ar proceda la fel : « a fost o situaţie neobişnuită şi am luat deciziile gândindu-mă la ce era bine, din punct de vedere politic şi umanitar ». Angela Merkel este de părere că « astfel de situaţii extraordinare survin din când în când în istoria unei ţări iar şeful guvernului trebuie să acţioneze şi este ceea ce am făcut » , a detaliat cancelara Germaniei.
Decizia ei de a deschide frontierele migranţilor şi refugiaţilor, veniţi din ţări aflate în conflict, precum Irak şi Siria, a favorizat ascensiunea partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, care, potrivit sondajelor, ar putea obţine până la 10% pe 24 septembrie. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
Preşedintele Federaţiei Române de Judo a comentat, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV, anunţul făcut de Marius Vizer, reales preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, semnarea unui contract cu postul american CNN, care va realiza o serie de emisiuni şi va ajuta la popularizarea în lume a acestui sport.
"Provocările sunt majore, competiţia e cea mai puternică din cele organizate până acum, nu doar pentru că ierarhiile în judo sunt foarte puternice, ci şi pentru că, de data asta, pentru prima dată în istoria judo-ului, premiile sunt de un milion de dolari, deci judokanii au pentru ce lupta", a spus Cozmin Guşă, preşedintele FR de Judo, la Realitatea TV.
De la Budapesta, preşedintele FR de Judo a confirmat că la Campionatul Mondial de Judo din Ungaria a fost invitat şi Vladimir Putin.
"Da, e firesc să fie Putin pe lista invitaţilor. E judokan cu centura neagră, e şi preşedinte de onoare al Federaţiei Internaţionale de Judo. A fost invitat şi va participa probabil pentru o zi, maximum două la manifestările de la Budapesta din jurul Judo-ului. Nu mai e un secret pentru nimeni că sportul e o componentă principală a marilor oameni politici care îşi dau seama că naţiunile au nevoie de rezultate bune în sport ca să le dea încredere, vigoare, speranţă. Vedeţi ce luptă acerbă a fost pentru organizarea Olimpiadei, câştigată de Paris în faţa Los Angeles-ului. Orice astfel de eveniment este un prilej să se prezinte lumii prin sport, iar în cazul judo-ului, în mod special, care e un sport al luptei, al onoarei, al preciziei şi al încleştării, este cu atât mai important", a explicat Guşă. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
În mod normal, nu poţi compara televiziunea de astăzi cu cea din comunism. Cu toate hibele lor, posturile TV din prezent sunt preferabile celor două ore de propagandă ceauşistă la care ajunsese să se rezume televiziunea de stat la sfârşitul anilor ’80. Însă chiar dacă pare greu de crezut, există un criteriu la care televiziunea de pe vremea lui Ceauşescu stă mai bine decât urmaşa ei actuală. Iar acest criteriu e acurateţea exprimării. Pe vremuri se vorbea nesărat şi în priza permanentă a cenzurii, dar (relativ) corect. Astăzi se vorbeşte liber, variat şi fără complexe, dar de multe ori anapoda. Atunci greşeala de vorbire era rară şi în general sancţionată. În prezent, erorile de exprimare se numără cu sutele, fără alte reacţii decât monitorizările efectuate periodic de CNA, care se rezumă să constate fără să amendeze. Sigur, dacă are de ales, orice om cu discernământ şi cu exerciţiul minim al libertăţii alege televiziunea de azi. De alfel, nici nu e greu de optat între Emil Bobu şi Delia sau între „Timp al măreţelor împliniri” şi „Apropo TV” (unul dintre exemplele de longevitate şi profesionalism din breaslă).
Există explicaţii pentru acest fenomen? Fără îndoială. Astăzi avem o mulţime de posturi TV centrale şi locale, de interes general sau de nişă, de ştiri sau de sport, documentare sau muzicale. În aceste condiţii, trierea viitorilor redactori, reporteri, moderatori şi realizatori de emisiuni se face mai greu, mai cu seamă că nici oamenii care se ocupă de triere nu sunt fără cusur în ceea ce priveşte buna exprimare. Sita cernea mult mai atent în 1975 sau în 1982, fiindcă exista un singur post TV, iar asta permitea o exigenţă împinsă uneori până la pedanterie. În al doilea rând, cel care greşea atunci putea fi acuzat că-i lipsea simţul răspunderii, iar de aici până la atitudinea duşmănoasă distanţa nu era foarte mare. Astăzi nu numai că exigenţa s-a anemiat, dar în numele libertăţii se îngăduie derapaje mahalageşti, cărora nici măcar „beep”-ul nu le mai face faţă. În anii 1970, ştirea că „Tovarăşul Gheorghe Cioară s-a întors în ţară pe calea aerului” s-a soldat cu anchete interne şi concedieri masive. În zilele noastre, singurele care lipsesc deocamdată din meniul programelor TV din România sunt acuplările în direct. (Mai multe detalii AICI)
