Premium
„Credem că rugăciunile pe care le-a înălțat, rugăciunile pe care le-a scris pentru alții, îndemnându-i să se roage, au fost primite înaintea Stăpânului celui din ceruri”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul după ce a oficiat, la Cimitirul Bellu din Capitală, un Parastas la 172 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, conform basilica.ro.
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a amintit că, „în ultimele ceasuri ale vieții, Eminescu a scris ultimele cuvinte, o fărâmă de poezie care era de fapt o rugăciune”.
Ierarhul a citat și altă rugăciune scrisă în versuri de Poetul Național. „Eminescu a cinstit Biserica, a avut cuvinte de laudă la adresa ei, dar în acest an ne aducem aminte în chip special de faptul că a îngenuncheat rugându-se către Preacurata Maică a lui Dumnezeu:
Îngenunchem rugându-te, / Înalță-ne, ne mântuie / Din valul ce ne bântuie; (…) Noi, ce din mila Sfântului / Umbră facem pământului, / Rugămu-ne-ndurărilor / Luceafărului mărilor…”
„Așadar, rugător, după cum a învățat în tinerețea lui, chiar în copilăria lui, atunci când a poposit în mănăstirea unde se aflau multe dintre rudeniile dinspre mamă”, a menționat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
„Mama sa a avut câteva surori călugărițe și de asemenea rudenii apropiate, nepoate. Una dintre ele s-a rugat mult în vremea viețuirii sale la Mănăstirea Agafton și chiar plângea. Odată a fost văzută plângând și maicile au întrebat-o: De ce plângi, maică? Maica Xenia a răspuns: Plâng pentru vărul meu, care a avut o viață zbuciumată și care are nevoie de rugăciune.”
„Credem că exemplul luminos al trăirilor lui, al rugăciunii și al apropierii de Biserică pot constitui un model pentru toți cei care cinstesc această Zi a Culturii Naționale, pentru toți cei care cinstesc credința, istoria și frumusețea pământului românesc”, a mai spus Preasfinția Sa.
„Pământul românesc are câteva locuri deosebit de importante. Fiecare palmă de pământ are istoria și frumusețea ei, dar anumite locuri ne aduc aminte de câteva momente importante pe care frații noștri români le-au trăit în decursul vremurilor.”
„Așa se face că mulți dintre frații noștri se îndreaptă către mormântul Sf. Voievod Ștefan, la Mănăstirea Putna, alții se îndreaptă către mormântul lui Eminescu și al altor personalități, multe din aceste morminte aflându-se în Cimitirul Bellu”, a continuat ierarhul.
„Biserica are datoria de a-i cinsti pe cei care au cinstit-o, pe cei care au iubit Biserica și au mărturisit în diferite momente cât de importantă este această instituție divino-umană care este pe pământ, dar care este în același timp cerească”, a mai spus Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Academia Română a inițiat stabilirea prin lege a Zilei Culturii Naționale. Legea a fost adoptată de Parlamentul României în 2010, stabilindu-se marcarea ei odată cu ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu pentru Poetul Național.
