Premium
Parlamentul European a adoptat marţi o rezoluţie care prevede că priorităţile pentru bugetul UE pe 2023 ar trebui să fie redresarea economică, sănătatea, tineretul şi politicile climatice, precum şi abordarea impactului invaziei Ucrainei.
Rezoluţia, al cărei raportor a fost eurodeputatul român Nicolae Ştefănuţă, din grupul Renew Europe, solicită un buget orientat spre viitor, care să corespundă priorităţilor politice ale Uniunii de a asigura o uniune a sănătăţii mai puternică, să realizeze cu succes tranziţia verde şi cea digitală şi să promoveze o redresare echitabilă, favorabilă incluziunii, durabilă şi rezilientă, inclusiv un sprijin sporit pentru IMM-uri.
Adoptată cu 463 de voturi pentru, 71 împotrivă şi 97 abţineri, rezoluţia solicită investiţii pentru promovarea statului de drept, a valorilor UE şi a drepturilor fundamentale, se menţionează într-un comunicat al PE. Eurodeputaţii doresc, de asemenea, finanţare pentru a crea oportunităţi mai mari pentru toţi, în special pentru tineri, şi pentru a asigura consolidarea rolului UE în domeniul politicii externe, potrivit Agerpres.ro.
Eurodeputaţii constată că, în pofida semnalelor încurajatoare privind continuarea creşterii în 2022, persistă incertitudini în ceea ce priveşte perspectivele economice, având în vedere factori precum perturbarea lanţului de aprovizionare, preţurile ridicate la energie, creşterea inflaţiei şi continuarea pandemiei de COVID-19, precum şi consecinţele invaziei Ucrainei. Prin urmare, bugetul UE pentru 2023 "va juca un rol important în consolidarea economiei Uniunii", notează textul.
Rezoluţia afirmă că pandemia de COVID-19 a pus sistemele de sănătate publică "sub o presiune fără precedent şi a exacerbat provocările existente", cauzând, în acelaşi timp, "un impact negativ grav asupra tinerilor, a perspectivelor lor de angajare, a condiţiilor de muncă şi a sănătăţii mintale".
Eurodeputaţii salută prioritatea acordată politicii UE în domeniul sănătăţii şi solicită resurse suplimentare şi un "accent pe tineret, valorificând impulsul dat de Anul european al tineretului 2022, cu acţiuni şi politici concrete".
Potrivit rezoluţiei, punerea în aplicare a Pactului verde şi realizarea neutralităţii climatice până în 2050, precum şi obiectivul ambiţios de reducere la zero a poluării vor "necesita investiţii publice şi private semnificative pentru a reduce decalajul în materie de investiţii în tranziţia verde şi pentru a atinge obiectivele obligatorii ale Acordului de la Paris".
Rezoluţia afirmă că, în acest context, "costul inacţiunii ar fi mult mai mare" şi subliniază necesitatea unor "resurse ambiţioase pentru a sprijini acţiunile în domeniul climei şi al biodiversităţii, precum şi protecţia mediului".
Pentru a asigura utilizarea adecvată a fondurilor UE şi protejarea intereselor financiare ale Uniunii, PE insistă asupra faptului că mecanismul de condiţionalitate privind statul de drept ar trebui aplicat "imediat şi integral".
Preocupaţi de "deteriorarea semnificativă a statului de drept, a democraţiei şi a drepturilor fundamentale (...) în unele state membre", eurodeputaţii solicită, de asemenea, un "nivel ambiţios de resurse" pentru programul "Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori" şi pentru programul "Justiţie".
De asemenea, eurodeputaţii condamnă "invazia ilegală, neprovocată şi nejustificată a Ucrainei" de către Rusia şi îndeamnă UE să "garanteze o finanţare semnificativă pentru a face faţă consecinţelor geopolitice ale acesteia, inclusiv sprijin pentru primirea refugiaţilor". În concluzie, pledează textul rezoluţiei, Comisia şi statele membre ar trebui "să mobilizeze toate mijloacele financiare disponibile pentru a sprijini Ucraina".
"Războiul din Ucraina a schimbat perspectiva actuală, din ultimul an al pandemiei în primul an de război. Bugetul UE este constrâns de cadrul financiar pe şapte ani care îi stabileşte limitele. Acest aspect ar trebui revizuit, astfel încât să existe programe solide la nivel european", a declarat raportorul Nicolae Ştefănuţă, citat în comunicat.
"UE trebuie să ofere sprijin financiar ambiţios pentru a ajuta statele membre şi ţările care găzduiesc refugiaţi şi pentru a atenua consecinţele războiului asupra energiei, agriculturii, economiei şi securităţii. Acesta va fi rolul meu, de a mă asigura că UE va ajuta cetăţenii şi statele membre care au cea mai mare nevoie de ajutor", a mai spus eurodeputatul USR PLUS.
CE urmează să îşi prezinte propunerea pentru bugetul 2023 în iunie 2022, care va trebui să fie convenită între Consiliul UE şi Parlament până la sfârşitul acestui an. Orientările bugetare sunt primul document elaborat de Parlament în cursul procedurii bugetare anuale. Acestea stabilesc direcţia solicitată de PE atunci când Comisia elaborează propunerea de buget pentru anul următor.
