Premium
Deputaţii au dat miercuri vor favorabil unui proiect de lege care are ca obiect de reglementare modificarea Legii 115/2015, în sensul includerii în componenţa organismelor electorale a formaţiunilor politice care nu au constituit un grup parlamentar, dar au reprezentanţi în cel puţin una dintre Camerele legislative.
Potrivit unui amendament, Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează în prima etapă cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar în ambele Camere ale Parlamentului şi care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
În cea de-a doua etapă, Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi electorale sau organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi, precum şi cu un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest grup şi care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
În cea de-a treia etapă, Birourile electorale ale secţiilor de vot se completează cu partidele şi celelalte formaţiuni politice care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior.
În cea de-a patra etapă, Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii celorlalte partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi conform prevederilor articolului 26.
Un alt amendament prevede că Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 9 (faţă de 7) membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor din 11 (faţă de 9) membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor din 15 membri.
Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 9 (faţă de 7 anterior) reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti şi Birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
În termen de 48 de ore de la data constituirii Birourilor electorale de circumscripţie, partidele politice care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest grup trebuie să comunice, în scris, Birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare, prevede un alt amendament.
La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie un Birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripţia electorală, respectiv Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării are sediul în Bucureşti, mai prevede un amendament.
