Premium
Mobilizarea masivă a tinerilor de către partidele pro referendum în ziua de 26 mai 2019 pentru pentru Parlamentul European a dus la victoria dreptei şi înfrangerea stângii pe eşicherul politic românesc. Cu un procent de peste 41% din rândul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale Autorităţii Electorale Permanente, referendumul consultativ pentru justiţie a fost validat, cetăţenii exprimându-şi optiunea pentru întrebările propuse de Preşedintele Republicii.
Judeţe cu orientare politică de stânga au votat cu dreapta politică, iar primarii de stânga au făcut campanie pentru partidele de dreapta. Aşa se explică, spre exemplu, de ce în Vrancea, fief de stânga, dreapta a obţinut un procent destul de mare, PNL 28% şi Alianţa 2020, în jur de 22%, total peste 50%. Prin urmare, conflictul dintre edili şi partidul de guvernământ în chestiunea finanţării proiectelor municipalităţilor a determinat primarii PSD să nu mobizeze electoratul de stânga. Pe de altă parte, conducerea autoritară fostului şef al PSD a creat conflictul cu primarii din judeţe, iar răspunsul lor a constat în faptul că nu s-au implicat electoral, neoferind sprijin nici pentru alegerile europarlamentare, nici pentru referendum. Validarea referendumului pentru justiţie şi-a produs efectul a doua zi, prin condamanrea liderului PSD de către ICCJ, după exprimarea voinţei populare.
În ziua votului, indiferent de simpatiile pentru un anumit candidat, cetăţeanul a ştampilat pe buletinul de vot o sigură listă de candidaţi, ordonată descrescător la centrul organizaţiilor politice. La alegerile din 26 mai 2019, cetăţenii au votat liste închise de partid. Scrutinul de listă semnifică faptul că, cu un singur vot, cetăţeanul votează mai mulţi candidaţi înscrişi pe aceeaşi listă. Prin urmare, listele închise reprezintă monopolul partidelor politice, iar atribuirea mandatelor fiecarei liste de partid se distribuie proporţional de Biroul Electoral Central în funcţie de numărul de voturi obţinute de fiecare formaţiune politică. Astfel, din 32 de mandate de deputat în Parlamentul European, PNL a obţinut 10 mandate, PSD 8 mandate, Alianţa 2020-8 mandate, PMP 2 mandate, UDMR 2 mandate, Pro România 2 mandate.
Câstigarea algerilor europarlamentare de către dreapta politică în România va reconfigura arhitectura guvernamentală, prin crearea unei noi majorităţi parlamentare care va susţine viitorul guvern de dreapta, deşi Alianţa 2020 a anunţat că nu doreşte să participe la guvernare, în schimb va susţine din parlament noul guvern. Noul Guvern de dreapta va lua măsuri de austeritate şi de reducere a fiscalităţii şi cel mai probabil va modifica ordonanţa 114.
Având în vedere că dreapta a câştigat alegerile pentru Parlamentul European în România şi la nivel european popularii au câştigat scrutinul european, viitorul executiv european, viitoarea comisie Europeană, va fi de dreapta.
Încă odată s-a confirmat faptul că în alegerile pentru Parlamentul European au obţinut procente mai mari partidele mici sau chiar partidele noi în detrimentul celor mari, votul cetăţenilor îndreptându-se împotriva partidului aflat la guvernare.
