Patarlagele diatomite patented for agricultural usage

Autor: Alexandra Pricop

Publicat: 21-07-2025 16:15

Actualizat: 21-07-2025 19:15

Article thumbnail

Sursă foto:  FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO

Cariera de diatomite Patarlagele, județul Buzău, ar putea căpăta o nouă viață datorită unui proiect prin care mineralul - folosit anterior la nivel local pentru producerea de blocuri de construcție, va fi transformat într-un biostimulant pe bază de lână și un mulci natural bogat în nanomateriale silicioase - o pulbere care protejează culturile de lumina excesivă a soarelui și de temperaturile ridicate de peste 32-34 de grade Celsius.

Diatomita, cunoscută și sub denumirea de pământ de diatomee, este o rocă sedimentară formată din depunerea cochiliilor diatomeelor - alge unicelulare microscopice (Bacillariophyceae). Potrivit experților, produsele pe bază de pământ de diatomee au un conținut între 85-96% dioxid de siliciu amorf și sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a limita dezvoltarea insectelor dăunătoare și a ciupercilor micotoxigene în cerealele depozitate, având o acțiune insecticidă și fungicidă semnificativă chiar și în aplicarea foliară.

Bajdu Stere, proprietarul carierei de diatomite din orașul Patarlagele, intenționează să transforme materialul în produse pentru uz agricol.

Timp de decenii, cariera a reprezentat o resursă importantă pentru comunitatea locală și a funcționat mai bine de un secol, până în anii 1990, când a fost abandonată; ulterior, a atras atenția mai multor investitori care au încercat să o readucă la viață.

„Am preluat această carieră acum patru sau cinci ani și, împreună cu autoritățile locale, am reușit să o pun în funcțiune. Este o resursă unică la nivel național. După ce am primit avizul necesar, împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie - ICECHIM București, am efectuat cercetări și am obținut două brevete de inovație pentru diatomita Patarlagele. Acum lucrăm la alte două brevete. Vrem să combinăm diatomita cu lână și să facem peleți pentru agricultură, dar și un îngrășământ foliar, avem brevetul de inovație, dar din păcate nu există un institut public competent să certifice produsul nostru, pentru ca acesta să fie etichetat ca produs UE. Trebuie să luăm legătura cu o companie privată pentru a putea certifica produsul nostru. În paralel, am desfășurat și o campanie împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Știința Pedologiei, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, dorim să îmbunătățim conținutul de siliciu al solurilor sărace prin utilizarea diatomitei, în special în zonele predispuse la deșertificare din Buzău, Dobrogea și Oltenia. Vrem să o folosim pentru bioproduse”, a declarat proprietarul carierei, Bajdu Stere. AGERPRES.

Cu aceste planuri, diatomita ar putea reintra în circuitul economic al țării. Pudrele de protecție solară pentru plante sunt fabricate din materiale care formează pelicule de particule pe suprafața frunzelor, protejând aparatul fotosintetic al acestora de lumina excesivă a soarelui și de temperaturile ridicate, de peste 32-34 de grade Celsius, care inhibă faza de fixare a dioxidului de carbon.

Noutatea constă în utilizarea diatomitei pentru generarea acestor pelicule de particule pe suprafața frunzelor tratate: datorită structurii lor microscopice complexe, care include nano-pori și nano-canale, rolul pudrelor de protecție solară pe bază de diatomite nu se limitează la protejarea frunzelor de radiațiile solare. Potrivit investitorului, pudra de protecție solară pe bază de pământ de diatomee a fost testată cu succes pe diverse culturi, de la măr, piersică, caisă, migdal până la roșii și vinete, cu creșteri ale culturilor de până la 20% și o îmbunătățire semnificativă a calității recoltei.

Potrivit lui Bajdu Stere, investiția se va ridica la aproximativ 1,5 milioane de euro, iar numai procesul de măcinare și însacuire va crea 10-12 locuri de muncă în prima fază la carieră. „Avem nevoie de o fabrică mică, care să aducă dezvoltare atât pe verticală, cât și pe orizontală. Comunitatea locală primește acum 45% din redevențe, 35% merg la Consiliul Județean și 20% la bugetul consolidat al statului, pe lângă alte taxe și impozite, în funcție de cantitatea extrasă. Până acum, au fost exploatate cantități mici pentru probe industriale și de laborator”, a precizat investitorul.

Antreprenorul și-a prezentat planurile și la un simpozion recent organizat de ICECHIM privind utilizarea resursei naționale de diatomite pentru creșterea potențialului agriculturii.

Potrivit ICECHIM, utilizarea produselor pe bază de diatomite, fie în combinație cu resurse regenerabile, fie pentru îmbunătățirea producției acestora, constituie una dintre axele domeniilor prioritare ale Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027: Alimentație, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu și Climă, energie și mobilitate. Până la mijlocul anilor 1990, România era cel mai mare producător de diatomite din Europa.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri