Patriarhia Română demască manipularea pusă la cale de presă: 'Un material de presă anticlericală mustind de autogratulare'

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, răspunde, la solicitarea News.ro, referitor la decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care Patriarhia Română trebuie să răspundă la întrebările punctuale ale unor jurnaliști care au invocat legea 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, calificând drept „material de presă anticlericală mustind de autogratulare” articolul pe această temă al jurnaliştilor de la platforma ”Să fie lumină”, cei care au şi iniţiat acţiunea în instanţă.

La rândul său Sfântul Sinod, consideră că este „o încercare de autopromovare care porneşte de la o falsă problemă”, precizând că informaţiile referitoare la finanţările primite de Patriarhie, solicitate de jurnalişti, sunt făcute publice de instituţiile finanţatoare, ”nefiind necesar ca şi beneficiarul să transmită tautologic aceleaşi informaţii”.

Jurnaliştii din proiectul „Să fie lumină” au anunţat, miercuri, că au câştigat definitiv un proces intentat Patriarhiei Române şi care viza oferirea de informaţii de interes public, în baza 544 din 2001. Ei au cerut, în 24 iulie 2020, Patriarhiei Române date referitoare la bani publici primiţi de la instituţii de stat şi au primit un răspuns potrivit căruia ar trebui să afle informaţiile de la „instituţiile finanţatoare”.

„Patriarhia Română consideră că interesul public, acela ca finanţările publice să fie transparente, este suficient asigurat prin faptul că instituţiile finanţatoare au obligaţia să le facă public cunoscute, nefiind necesar ca şi beneficiarul să transmită tautologic aceleaşi informaţii”, se arată în răspunsul oferit News.ro.

Referitor la articolul platformei „Să fie lumină” intitulat: „BOR este obligată să se supună Legii nr. 544”, Patriarhia Română, prin purtătorul său de cuvânt, a precizat, joi, că „decizia Curţii de apel Bucureşti, catalogată pueril şi autogratificator ca „istorică” de cineva care îşi imaginează că „a făcut lumină” pe tema arhicunoscută a statutului juridic al cultelor religioase (care NU sunt instituţii publice, ci „persoane juridice de drept privat şi utilitate publică”), această recentă decizie judecătorească are legătură în realitate cu o insuficient înţeleasă banalitate”.

„Fireşte că orice sumă de bani primită de Biserică/ culte religioase sau ong-uri din partea statului sau a unor instituţii publice, cu scopul clar al derulării unor proiecte adecvate sau ca sprijin pentru ridicarea unor edificii socialmente justificate, poate fi şi este foarte bine să fie verificată pe parcursul cheltuirii ei pentru a se putea constata corectitudinea beneficiarilor şi atingerea reală a scopului alocării banilor. Ceva subînţeles normal, ceva ce se întâmplă real”, conform purtătorului de cuvânt al BOR.

Acesta a mai precizat: „Dincolo de principiile subsidiarităţii şi onestităţii în relaţia stat - culte/ culte - comunitate, relaţie care contribuie pretutindeni major la întreţinerea şi sporirea binelui comunitar (ignorat programatic în zona anticlericalismului isteric şi alimentat ideologic), există şi funcţionează, chiar dacă inaccesibil înţelegerii tuturor, principiul bunului-simţ, al adecvării la realitate şi la context în general. Statul are autorităţi specializate şi abilitate pentru controlul riguros al cheltuirii banilor publici în toate sferele activităţii sociale, inclusiv în zona economico-financiară cu care se intersectează inevitabil şi cultele. Acest control a fost, este şi poate fi făcut oricând, mai ales când cineva, cum ar fi cineva din presă, suspectează şi reclamă o posibilă sau doar imaginată neregulă”.

Actul firesc de verificare a derulării corecte din punct de vedere financiar a unui proiect al Bisericii, finanţat parţial de stat pentru binele comunităţii, potrivit lui Bănescu, „este şi va rămâne însă un act care aparţine exclusiv autorităţilor statului neutru religios, situat în parteneriat cu toate cultele religioase, nu unor obscure entităţi mediatice care secretă obsesiv, compulsiv şi exclusiv acte de denigrare generalizatoare la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Toate aceste lucruri pot fi înţelese relativ uşor în prezenţa informării şi cunoaşterii reale, a bunei-intenţii şi a bunei-cuviinţe. Absenţa lor dăunează grav comunicării interpersonale, interinstituţionale şi, desigur, onestităţii actului jurnalistic în sine”.

El a transmis şi poziţia oficială a Sfântului Sinod, în care se precizează că Patriarhia Română aşteaptă comunicarea hotărârii Curţii de apel Bucureşti pentru a vedea motivarea şi modul în care a interpretat această instanţă aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 în cazul de faţă.

Tototdată, „în funcţie de motivarea Curţii de apel Bucureşti asupra excepţiilor ridicate şi a fondului acţiunii, Patriarhia Română îşi rezervă dreptul de a exercita şi alte căi de atac faţă de hotărârea Curţii de apel Bucureşti”.

„Obiectul acţiunii în instanţă a fost reprezentat de obligarea Patriarhiei Române să comunice Cuantumul total şi provenienţa finanţărilor şi sponsorizărilor publice pentru două proiecte ale Patriarhiei Române care au beneficiat şi de sprijin din fonduri publice. Patriarhia Română, în apărările formulate, a arătat că unităţile de cult ale cultelor religioase nu intră sub incidenţa prevederilor Legii nr.544/2001. Cultele nu sunt nici autorităţi şi nici instituţii publice, iar sintagma „organizaţiile non-guvernamentale cu statut de utilitate publică” nu cuprinde şi cultele religioase. Acestea sunt organizate în baza unei legii proprii - Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, iar nu în baza OG nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Potrivit art.1 alin.(3) din OG nr.26/2000 „Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe”, conform poziţiei oficiale a Cancelariei Sfântului Sinod.

Când legiuitorul a dorit ca între destinatarii unei norme, pe lângă asociaţii şi fundaţii, să se regăsească şi cultele religioase, a făcut menţiune expresă în acest sens în respectiva normă (de exemplu art.464 din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, unde la alin. lit. d) face vorbire de culte şi asociaţii religioase, iar la alin.2 lit. f), de asociaţii şi fundaţii), adaugă reprezentanţii Sfântului Sinod.

„Guvernul României, prin instituţia sa centrală de specialitate, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, postează pe pagina acesteia de internet toate finanţările acordate (beneficiar şi sumă), iar alocările de către autorităţi se fac prin hotărâri ale consiliilor locale, ale căror dezbateri şi hotărâri sunt, la rândul lor, publice. În plus, la finalul oricărei lucrări care a beneficiat de sprijin din fonduri publice sau de la sponsori privaţi, unităţile de cult mulţumesc public sprijinitorilor proiectului respectiv, acolo unde sunt contribuţii relevante, numele instituţiilor sau al sponsorilor fiind trecute pe „Însemnări ctitoriceşti” aflate la loc vizibil”, se arată în poziţia oficială a Sfântului Sinod.