Pianistul francez de jazz Martial Solal, un "rege" al improvizaţiei de renume mondial, a decedat joi, la vârsta de 97 de ani, a anunţat fiul său pentru AFP.
Muzicianul a murit de bătrâneţe "în cursul după-amiezii, într-un spital din Versailles, în departamentul Yvelines", a precizat Eric Solal.
Compozitor, aranjor şi dirijor, Martial Solal s-a remarcat la fel de bine în reinterpretarea operelor clasice, cât şi în confruntarea cu muzica cea mai contemporană.
I se datorează numeroase coloane sonore de filme, în special cea a manifestului Noului Val, "A bout de souffle", în regia lui Jean-Luc Godard, şi a înregistrat peste o sută de discuri în format solo, duo şi trio sau chiar cu big band.
Născut pe 23 august 1927, la Alger, într-o familie evreiască, Martial Solal a învăţat bazele pianului de la mama sa, care cânta operă, înainte de a lua primele lecţii în jurul vârstei de şase ani.
Ajuns la Paris în 1950, în plină iarnă, a avut un început dificil înainte de a fi angajat într-un club din Pigalle. Notorietatea sa a crescut, devenind pianistul preferat al Club Saint-Germain, un adevărat templu al jazz-ului, şi al Blue Note. A acompaniat toţi marii solişti ai vremii, de la Dizzy Gillespie la Sonny Rollins şi Sidney Bechet.
Cariera sa l-a purtat peste tot în lume. În 1963, a fost invitat, peste Atlantic, să cânte la Festivalul de la Newport, o consacrare pentru un muzician de jazz.
"Nu ascultam niciodată discuri, nu voiam să semăn cu nimeni, nici măcar cu cei pe care îi admiram", a povestit el în autobiografia "Secolul meu de jazz", publicată în 2024.
Recompensat cu numeroase premii, Martial Solal a primit în 1999 consacrarea supremă, Jazzpar Prize, considerat Nobelul jazz-ului, şi Marele Premiu al Academiei de Jazz în 2021.
Comentează