Premium
Pictorul olandez Johannes Vermeer a folosit o cameră obscură la realizarea tablourilor sale celebre în întreaga lume pentru precizia lor şi utilizarea luminii, a anunţat vineri Muzeul Rijksmuseum din Amsterdam care citează o nouă biografie, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Cartea relatează că pictorul a fost instruit în utilizarea camerei obscure de către preoţii iezuiţi, ceea ce relevă pentru prima dată influenţa Bisericii Catolice asupra lui Vermeer (1632-1675), născut protestant înainte de a se converti, potrivit unui comunicat emis de muzeul din Ţările de Jos.
Rijksmuseum, care deţine 28 de picturi ale lui Vermeer, va organiza în februarie cea mai amplă expoziţie dedicată pictorului din Epoca de Aur olandeză, a cărui viaţă rămâne puţin cunoscută spre deosebire de lucrările sale, precum "Girl with a Pearl Earring" ("Fata cu cercel de perlă").
Locuinţa sa din Delft, între Haga şi Rotterdam, este situată lângă o misiune iezuită, cu o biserică ascunsă, unde pictorul "a intrat cel mai probabil pentru prima dată în contact cu iezuiţii şi cu camera obscura", potrivit biografiei care urmează să fie publicată în această lună şi este semnată de conducătorul departamentului de arte plastice de la Rijksmuseum, Gregor Weber.
Folosită în diferite forme de mii de ani, camera obscură este un instrument optic ce implică o cameră întunecată sau o cutie în care imaginea exterioară este proiectată printr-un mic orificiu sau o lentilă.
"Efecte de iluminare specifice aparatului foto se regăsesc şi în picturile lui Vermeer, lăsând puţine îndoieli asupra faptului că artistul a fost inspirat de acest dispozitiv", a declarat muzeul.
De mulţi ani circulă zvonuri potrivit cărora Vermeer ar fi recurs la o cameră obscură pentru a-şi realiza lucrările, renumite pentru modul de utilizare a luminii şi umbrelor.
Iezuiţii "considerau camera obscură drept un instrument de observare a luminii divine a lui Dumnezeu", a precizat muzeul, adăugând că Weber a descoperit un desen al preotului care locuia lângă Vermeer în care sunt prezentate aceste efecte.
Efectul caracteristic produs de dispozitiv, în care partea centrală este în focus, iar restul zonelor sunt neclare, este "tocmai ceea ce realizează Vermeer" în pictura sa "The Lacemaker" ("Dantelăreasa"), expusă la Muzeul Luvru din Paris.
Cultul catolic a fost interzis la sfârşitul secolului al XVI-lea de către calviniştii olandezi, însă aproximativ o treime din populaţie a rămas fidelă Vaticanului.
Rijksmuseum, care deţine 28 de picturi ale lui Vermeer, va organiza în februarie cea mai amplă expoziţie dedicată pictorului din Epoca de Aur olandeză, a cărui viaţă rămâne puţin cunoscută spre deosebire de lucrările sale, precum "Girl with a Pearl Earring" ("Fata cu cercel de perlă").
Locuinţa sa din Delft, între Haga şi Rotterdam, este situată lângă o misiune iezuită, cu o biserică ascunsă, unde pictorul "a intrat cel mai probabil pentru prima dată în contact cu iezuiţii şi cu camera obscura", potrivit biografiei care urmează să fie publicată în această lună şi este semnată de conducătorul departamentului de arte plastice de la Rijksmuseum, Gregor Weber.
Folosită în diferite forme de mii de ani, camera obscură este un instrument optic ce implică o cameră întunecată sau o cutie în care imaginea exterioară este proiectată printr-un mic orificiu sau o lentilă.
"Efecte de iluminare specifice aparatului foto se regăsesc şi în picturile lui Vermeer, lăsând puţine îndoieli asupra faptului că artistul a fost inspirat de acest dispozitiv", a declarat muzeul.
De mulţi ani circulă zvonuri potrivit cărora Vermeer ar fi recurs la o cameră obscură pentru a-şi realiza lucrările, renumite pentru modul de utilizare a luminii şi umbrelor.
Iezuiţii "considerau camera obscură drept un instrument de observare a luminii divine a lui Dumnezeu", a precizat muzeul, adăugând că Weber a descoperit un desen al preotului care locuia lângă Vermeer în care sunt prezentate aceste efecte.
Efectul caracteristic produs de dispozitiv, în care partea centrală este în focus, iar restul zonelor sunt neclare, este "tocmai ceea ce realizează Vermeer" în pictura sa "The Lacemaker" ("Dantelăreasa"), expusă la Muzeul Luvru din Paris.
Cultul catolic a fost interzis la sfârşitul secolului al XVI-lea de către calviniştii olandezi, însă aproximativ o treime din populaţie a rămas fidelă Vaticanului.
