Premium
Partidul Național Liberal, prin voce președintelui interimar Raluca Turcan, a anunțat că analizează varianta depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, din cauza ordonanțelor pentru grațiere și pentru modificarea Codului Penal. Ar fi a 33-a moțiune de cenzură de după 1990 și cea mai rapidă - la doar o lună de la învestirea Guvernului.
Vezi și: Asalt TOTAL la guvernul Grindeanu: 'TÂLHĂRIE la drumul mare'
Potrivit articolului 113 din Constituția României, Guvernul poate fi demis dacă o moțiune de cenzură este votată de majoritatea senatorilor și deputaților. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
Pentru a se putea depune o moțiune de cenzură, este nevoie de semnăturile a 116 parlamentari. PNL are doar 99 de parlamentari, astfel că din start liberalii se văd obligați să cedeze o parte din „trofeul” de lideri ai Opoziției parlamentare. Nicușor Dan a anunțat deja că USR aderă la demersul PNL. Cu semnăturile a 142 de parlamentari, cele două partide nu ar avea probleme să depună prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Numărul semnăturilor ar putea ajunge la 168, dacă și PMP s-ar alătura PNL și USR. Nu este clar însă care va fi poziția oficială a popularilor, având în vedere că Traian Băsescu a lăsat să se înțeleagă că nu este total împotriva grațierii.
Vezi și: Nicuşor Dan: Vom semna moţiunea de cenzură a PNL dacă aceasta va fi iniţiată
Chiar dacă PNP, USR și PMP ar duce moțiunea de cenzură la votul final, este puțin probabil ca Guvernul Grindeanu să fie al treilea cabinet demis în acest fel (după Guvernul Boc 1 și Guvernul MRU). Majoritatea PSD-ALDE nu este una foarte solidă, cu doar 17 voturi peste 50%, însă este susținută și de UDMR. De asemenea, deși au existat voci critice la adresa grațierii din partea grupului minorităților naționale, cei 17 deputați ai grupului s-au angajat că vor susține Guvernul.
Devine astfel clar că demersul PNL, susținut USR, nu este unul care să vizeze demiterea guvernului, imposibilă în actuala configurație parlamentară. Lupta liberalilor este una de poziționare, de asumare a rolului de lider al Opoziției. După eșecul de la alegerile parlamentare, liberalii par să fi pierdut startul în această bătălie de pe „felia” anti-PSD. Nici măcar transformarea lui Klaus Iohannis într-un președinte-jucător nu pare să-i fi revigorat pe liberali, a căror vizibilitate suferă în comparație cu USR și chiar PMP. Dincolo de o posibilă revenire de imagine, moțiunea de cenzură poate să fie și un test intern pentru PNL. Pe fondul discuțiilor despre posibila trecere a unor parlamenari în barca Puterii, liberalii vor putea să vadă clar care sunt oamenii pe care se bazează.
