A început numărătoarea inversă pentru reuniunea multilaterală de la Washington, din 24 februarie, unde vor fi discutate toate aspectele critice legate de activarea Coridorului Vertical. Scopul este de a face proiectul atractiv din punct de vedere comercial, astfel încât să se poată da drumul la fluxul de GNL american de la terminalele grecești, prin România și apoi către Ucraina și spre vest, către Ungaria și Slovacia.
Discuții cu rol crucial la Casa Albă
În sala Casei Albe – unde secretarii pentru energie și de interne ai SUA, Chris Wright și Doug Burgum, îi vor întâlni pe miniștrii energiei din țările Coridorului Vertical, precum și pe reprezentanții operatorilor sistemelor de gaze și ai autorităților de reglementare pentru a discuta despre cum pot fi eliminate obstacolele actuale din calea funcționării sale comerciale – interesul va fi îndreptat asupra prezenței Comisiei Europene, care va fi reprezentată de Ditte Jørgensen, șeful Direcției Generale Energie.
Poziția UE este considerată crucială pentru a finanța infrastructura de creștere a capacității în sistemele bulgar și românesc și un nou terminal FSRU, al doilea, în Grecia, în valoare totală de un miliard de euro, precum și pentru furnizarea de garanții pentru contractele de furnizare a GNL pe termen lung. UE a încetat însă să mai finanțeze investiții în domeniul gazelor naturale în ultimii ani, ca parte a politicii sale de tranziție verde, o decizie care astăzi amenință securitatea aprovizionării cu energie a continentului odată cu ieșirea de pe piață a gazelor rusești. Accesul la fondurile UE pentru dezvoltarea de noi infrastructuri de gaze naturale este considerat o problemă cheie pentru siguranța aprovizionării țărilor din Europa de Est, care continuă să depindă de gazele rusești, absorbind anual aproximativ 17 miliarde de metri cubi de gaze, o cantitate care va ajunge la 35 de miliarde de metri cubi odată cu sfârșitul războiului din Ucraina, ca urmare a creșterii cererii pe piața ucraineană.
UE nu vrea să finanțeze noi proiecte de gaze fosile
UE, însă, nu pare să se angajeze într-o discuție referitoare la ridicarea restricțiilor de finanțare a infrastructurii de gaze naturale. „UE nu intenționează să finanțeze noi proiecte de gaze fosile, deoarece rețeaua este deja considerată suficient de dezvoltată, iar actualul cadru TEN-E exclude un astfel de sprijin. Asistența Comisiei este în principal de ordin normativ și instituțional, nu financiară. Prioritatea strategică este inversarea fluxului Coridorului Transbalcanic și nu al Coridorului Vertical în ansamblu”, au declarat surse din cadrul Comisiei pentru corespondentul Kathimerini la Bruxelles, Alexandra Voudouri.
Conducta Trans-Balkan este axa prin care gazul rusesc a ajuns timp de decenii prin Ucraina spre sudul Europei, în Bulgaria și Grecia și la est în Turcia, iar din 2020, odată cu funcționarea TurkStream, aceasta a fost practic inactivă. UE a inclus acest sistem de conducte (Trans-Balkan) în cele opt autostrăzi energetice, cu funcționare în flux invers, adică trimițând gaz din sud spre nord.
Același sistem formează și „coloana vertebrală” a Coridorului Vertical, dar punctul său de plecare este Grecia și nu Turcia, ca în cazul Coridorului Transbalcanic. Coridorul Vertical limitează influența Turciei în regiune, spre deosebire de cel transbalcanic, prin care Turcia poate trimite gaze către Europa de Est de la cele cinci terminale GNL pe care le are în funcțiune. Dimpotrivă, Coridorul Vertical consolidează geopolitic Grecia și rolul acesteia în regiune față de Turcia și din această cauză sunt și presiunile guvernamentale asupra UE.
„Guvernele europene și instituțiile UE trebuie să investească decisiv în infrastructura de gaze naturale lichefiate, inclusiv în capacitatea suplimentară de regazeificare și stocare”, iar „statele membre ale UE și partenerii regionali ar trebui să își consolideze participarea la coridoarele regionale, inclusiv prin memorandumuri de înțelegere extinse pentru Coridorul Vertical...”, sunt doar câteva dintre punctele menționate de ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou.
UE merge la mini-summitul de la Washington purtând „povara” acordului cu SUA privind tarifele, care prevede achiziții de energie americană (GNL, petrol și produse energetice nucleare) în valoare de 750 de miliarde de dolari până în 2028, acord pe care SUA se așteaptă să îl folosească drept pârghie de presiune pentru a obține sprijin practic pentru Coridorul Vertical și pentru planul său strategic de a „inunda” piața europeană cu GNL american.
Sub această presiune și având în față implementarea deciziei de independență completă față de gazul rusesc peste aproape un an și jumătate, ceea ce înseamnă crearea condițiilor în statele membre pentru o aprovizionare cu GNL din surse sigure și la prețuri accesibile, UE este forțată de circumstanțe să se implice mai activ în proiectul geostrategic al Coridorului Vertical, care este realizat la inițiativa Greciei și a SUA. În acest context, Reprezentantul Special al UE pentru Coridorul Vertical, Klaus Dieter Borchardt, a avut contacte exploratorii la Atena în ultimele două zile cu oficiali guvernamentali, cu reprezentanți ai operatorului elen de gaze DESFA și ai autorității de reglementare în domeniul energiei cu privire la soluțiile care se află pe masă în raport cu atractivitatea comercială a proiectului. Următoarea oprire a oficialului european este în Bulgaria și, apoi, în România, țări implicate în Coridorul Vertical. Se pare că Borchardt a pus pe masă o soluție care poate acoperi divergențele transatlantice, fără ca UE să își asume costuri suplimentare pentru finanțarea noii infrastructuri.
Conform celor transmise de factori competenți pentru Kathimerini, UE favorizează și se pare că va avea o inițiativă în acest sens pentru a deschide capacitatea conductei prin care gazul rusesc este transportat în prezent din Turcia către Bulgaria, Serbia și Ungaria, pentru transportul de GNL american. Se spune că această soluție mulțumește și Grecia, deoarece multiplică potențialul de export al țării, oferind o capacitate anuală suplimentară de 10 miliarde de euro, ceea ce, conform estimărilor factorilor competenți, poate susține viabilitatea unui al doilea terminal FSRU. Însă pentru ca această idee să obțină o bază realistă, obstacolele politice trebuie eliminate prin negocieri cu Serbia, care controlează 51% din proprietatea conductei ce a fost construită de compania rusă Gazprom.
Oficialul european va veni la Washington cu această propunere în bagaj, sperând că aceasta va reduce presiunile pentru finanțarea noii infrastructuri. Comisia Europeană se pare că evaluează, de asemenea, echilibrele interne din Europa, pe care funcționarea Coridorului Vertical le-ar putea perturba, limitând puterea rutelor existente prin care gazul ajunge în Ucraina de la terminalele din Germania, Franța și Polonia. Contestațiile formulate de traderi către DGComp, invocând o încălcare a cadrului de reglementare în cazul licitațiilor pentru rezervarea capacității în Coridorul Vertical, încălcare investigată de UE, ar avea, de asemenea, legătură cu concurența reprezentată de aceste țări.
Sursa: Khatimerini, în traducerea Rador Radio România
Comentează