Premium
Autorităţile macedonene au reţinut marţi un fost ministru de interne şi mai mulţi parlamentari şi activişti politici pe baza unor acuzaţii legate de violenţele din faţa parlamentului în aprilie care au împins ţara într-o criză politică, relatează Reuters. Împreună cu Mitko Cavkov, fost ministru de interne şi şef al poliţiei, autorităţile au reţinut cel puţin trei parlamentari ai partidului de dreapta VMRO-DPMNE, mai mulţi oficiali ai partidului, actori şi lideri ai unei mişcări naţionaliste macedonene ce a condus protestele din aprilie, conform Agerpres.
Într-un comunicat, biroul procurorului pentru crimă organizată şi corupţie a transmis că a ordonat o investigaţie oficială împotriva a 36 de persoane, inclusiv Cavkov. "După examinarea şi analizarea probelor, procurorul a emis un ordin pentru o anchetă oficială, sub suspiciunea că ei au comis o ameninţare teroristă asupra ordinii constituţionale şi securităţii", se mai arată în comunicat, care nu oferă detalii cu privire la numărul de suspecţi rămaşi în libertate.
La 27 aprilie, protestatarii au luat cu asalt parlamentul şi l-au atacat pe prim-ministrul Zoran Zaev, liderul social-democraţilor, după ce partidul său şi aliaţii săi etnici albanezi au ales un preşedinte al parlamentului albanez. Zeci de persoane au fost rănite în ciocnirile care au urmat cu poliţia. Opoziţia VMRO-DPMNE, care a guvernat ţara din 2006 până la alegerile din 2016, a reacţionat la aceste reţineri făcând un apel la un protest în centrul oraşului Skopje marţi după-amiază.
Macedonia a fost fără un guvern funcţional între 2015 şi aprilie 2016 din cauza turbulenţelor politice legate de un scandal al interceptărilor telefonice care a condus la căderea VMRO-DPMNE. Revoltele din aprilie au marcat cea mai gravă criză din Macedonia după 2001, când diplomaţia occidentală a ajutat ca ţara să nu intre în război civil în timpul unei insurgenţe a etnicilor albanezi, promiţându-i o cale către aderarea la Uniunea Europeană şi NATO.
Criza parlamentară s-a încheiat în mai când Zaev a format un guvern de coaliţie cu partidele etnicilor albanezi, care reprezintă o treime din populaţia de două milioane de locuitori a ţării. Macedonia, care a obţinut independenţa faţă de fosta Iugoslavie în 1991, a făcut puţine progrese spre aderarea la UE şi NATO din cauza unei dispute a numelui cu Grecia.
