DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Politică și religie în România și Republica Moldova

religie

Rivalitatea între Igor Dodon (PSRM) și Vlad Plahotniuc (PDM) definește într-o anumită măsură politica moldovenească. Plahotniuc caută să se plaseze în tabăra Vestului pe axa geopolitică. Credibilitatea sa, însă, este vehement contestată de opoziția pro-occidentală în frunte cu PAS, partidul Maiei Sandu care acuză fapte de corupție. Între aceste două forțe PDM a jucat cartea votului uninominal (de fapt mixt).

Partidul nu are în sondaje forța electorală care să sugereze că l-ar avantaja un asemenea sistem de vot în care partidele capabile să se plaseze primele într-o circumscripție primesc, practic, o primă electorală. Dar, în schimb, are o foarte bună rețea de primari. O parte sunt aleși din partea PDM iar o parte sunt recrutați de la alte partide (ceea ce în Moldova este perfect legal și adeseori partidele se mândresc deschis cu numărul de aleși locali recrutați, mai ales după destrămarea PLDM).

Nici PSRM nu este afectat negativ de noua metodă de vot, partidul find suficient de puternic și compact în teritoriu.

Dacă interesele celor două forțe coincid în materie de legislație electorală, în schimb relațiile de guvernare au fost conflictuale. PDM controlează Parlamentul și Guvernul iar Igor Dodon a fost ales prin vot direct președinte al Republicii. Moldova este în esență o republică parlamentară, alegerea directă a președintelui fiind o inovație a Curții Constituționale pe fondul presiunilor populare. Ca atare, puterile președintelui sunt limitate. Dodon a încercat să forțeze aceste puteri refuzând să nominalizeze miniștrii ceruți de guvern. Curtea Constituțională a considerat că asemenea decizii sunt o încălcare a Constituției și jurământului de credință suspendându-l pe Dodon din funcție în mod temporar.

Pe termen scurt asemenea certuri politice convin ambelor părți deoarece ele duc la polarizare și fiecare își fidelizează electoratul. Pe termen mai lung, Igor Dodon are o problemă semnificativă de imagine, în sensul că nu poate simultan să promoveze o imagine de om puternic, pe modelul Putin, și să încaseze corecții permanente de la Guvern și CCM. Prin urmare, președintele trebuie să își întărească imaginea și să obțină o majoritate loială în Parlament, unde este reala putere politică.

Și astfel intră în scenă religia.

În Moldova, Ortodoxia este împărțită în principal între Mitropolia Basarabiei, dependentă canonic de București (25% din moldoveni) și Mitropolia Moldovei, dependentă canonic de Moscova (65%). PSRM, care promovează ideea națiunii moldovenești separate și întărirea legăturilor cu Federația Rusă, este în mod natural apropiată de Mitropolia Moldovei. Mitropolia Basarabiei nu își permite să fie asertivă politic, dar însăși existența ei este o provocare la adresa viziunii hegemonice rusești.

Pentru a instrumentaliza religia, Igor Dodon pregătește desfășurarea întâlnirii Congresului Mondial al Familiilor (World Congress of Families, WCF). Congresul este o coaliție de origine americană care promovează la nivel mondial o agendă anti-homosexuală și anti-avort. South Poverty Law Center clasifică Congresul ca fiind o organizație care îndeamnă la ură (hate-group), etichetă pe care, aceștia, desigur, o resping. În mai multe analize, întâlnirile WCF sunt considerate un mediu în care ultraconservatorii americani și cei ruși se pot întâlni și influența reciproc, trecând peste suspiciunile moștenite din perioada războiului rece.

WCF a avut deja o întâlnire la Budapesta (stat UE dar cu anumite simpatii putiniste) iar întâlnirea din Moldova ar putea cimenta statutul de punte între ultraconservatorismul rusesc și cel occidental al organizației. Practic, este o re-apropiere semi-oficială după ce invazia Crimeei a făcut ca Rusia să nu mai fie gazda întâlnirii în 2014. Astfel, întâlnirea convine intereselor globale ale Kremlinului.

Și mai recent, Dodon a confirmat prezența patriarhului Kiril al Rusiei într-o vizită pastorală care va include participarea la Congres. Ceea ce, desigur, este o veste bună pentru Mitropolia Moldovei care, astfel, își crește legitimitatea.

Vizita va include teritoriul Găgăuziei (regiune autonomă) dar și al auto-proclamatei Republici Transnistrene. Astfel șubrezind încă puțin statalitatea moldovenească, sunt servite interesele locale ale Rusiei.

Iar filo-rușii și ortodocșii supuși canonic Moscovei sunt fundamentali în electoratul lui Igor Dodon. Dacă ei sunt fericiți cu această vizită, atunci și PSRM (partidul lui Dodon) este fericit. Practic, întâlnirea Congresului este o metodă prin care Dodon să poată livra ceva electoratului său, chiar dacă în plan pur simbolic.

Dar, prin ricoșeu, întâlnire ar putea duce la slăbirea agendei ultraconservatoare în România. Coaliția pentru Familie a fost acuzată de voci din zona liberală (în sens larg) că este apropiată de interesele ruse. Dar legăturile vizibile între Rusia și CpF au fost greu spre imposibil de găsit.

Inevitabil, întâlnirea WCF va devoala firele umane și de idei care leagă CpF de WCF și WCF de Rusia. Cel puțin o organizație importantă membră a Coaliției pentru Familie este partener al Congresului Mondial al Familiilor. Alți ultra-conservatori români vor putea dori să fie și ei prezenți acolo, în ciuda problemelor de imagine. Mai importantă, însă, va fi alinierea ideilor. Din cauza semnificațiilor de politică internațională întâlnirea are șanse să fie mediatizată și la noi în țară. Iar dacă asocierile umane și instituționale pot fi ascunse, alinierea de idei se va vedea cu ochiul liber.

Desigur, pentru unii susținători, agenda Coaliției este un scop în sine, iar faptul că Rusia susține și folosește acest tip de agendă în mai multe țări estice este doar o coincidență nefericită. Dar, pentru alții, umbra Rusiei, văzută în sondaje ca un posibil pericol internațional, ar putea fi un îndemn la reflecție. Inclusiv partidele care, cu din ce în ce mai multe rezerve, susțin Coaliția s-ar putea gândi de două ori.

În sfârșit, vizita patriarhului Kiril va putea scoate din nou la iveală conflictul canonic dintre ortodoxia română și cea rusă în Republica Moldova. Una dintre principalele victorii ale CpF a fost cooperarea BOR venită, spun unele surse, pe fondul preocupării generate de scăderea Bisericii în sondaje. Dar Biserica Ortodoxă pare să fi scăzut și ea sprijinul oferit iar unele declarații (cum ar fi cele privind vaccinurile) sugerează că patriarhul Daniel pare dispus să țină sub control curentul conservator. Dacă promovarea anti-homosexuală și anti-avort vor duce la întărirea prestigiului Bisericii Ruse, BOR ar putea să ezite chiar mai mult.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.