DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Politicienii români, din zmei în mielușei

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Adevarul:

Venirea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Parlament i-a făcut pe liderii români să uite de toate criticile pe care le-au adresat Bruxelles-ului în ultimii ani. Cel mai bun exemplu este şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a uitat, subit, de „Înalta Poartă“ şi care a lăudat relaţia ţării noastre cu instituţiile UE (...)
Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi-a nuanţat foarte mult discursul şi a devenit brusc un mare susţinător al liderilor de la Bruxelles, după ce în nenumărate rânduri nu fusese de acord cu poziţiile acestora în ceea ce priveşte România şi menţinerea MCV. În urmă cu o lună, Tăriceanu folosea o retorică potrivit căreia Bruxelles-ul ar fi „Înalta Poartă“.  Însă, şeful Senatului nu s-a abţinut să lanseze un nou atac furibund la adresa puterii judecătoreşti şi a serviciilor de informaţii care, cu toate că sunt apreciate de Bruxelles şi partenerii din NATO, sunt văzute ca „represive“ de Tăriceanu. „Să recunoaştem că cele mai puţine transformări (după 1989 – n.r.) le-a avut versantul represiv al statului. Prin serviciile speciale, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Ceea ce stârneşte uimirea societăţii de câţiva ani este faptul că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles“, a subliniat Tăriceanu.
Dragnea, aproape linguşitor
Şi liderul PSD, Liviu Dragnea, care în timpul protestelor din februarie vorbea de manipularea acestora şi pâra la „Înalta Poartă“, a precizat că are toată stima pentru Juncker, „primul oficial european care în Parlament vorbeşte cu respect despre români“. Mai mult, Dragnea a cerut ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea, cu toate că  se vorbeşte de „ritmuri şi intensităţi diferite de integrare“.
Băsescu se crede mai interesant ca Tăriceanu
Un alt ales român care înainte de Declaraţia de la Roma cerea să nu acceptăm Europa cu mai multe viteze, dar care a acceptat acum situaţia, adică avansare pe „ritmuri“ şi „intensităţi“ diferite, a fost Traian Băsescu. Acesta, de faţă cu Juncker, a subliniat că este optimist şi că statele trebuie să se integreze cât mai mult, iar, eventual, peste 10 ani, să se vorbească de Statele Unite ale Europei. În plus, acesta a declarat că sunt câţiva lideri, fără a-i nominaliza, care se opun intrării României în Zona Euro, cu toate că de trei ani ţara noastră îndeplineşte criteriile. (Mai multe detalii AICI)

National:

Initiatii sistemului stiu foarte bine ca despre „urecheatii” de la „Doi s’ un sfert” se spune ca, aidoma fotbalistilor nemti, poti sa fi sigur ca i-ai invins de-abia dupa ce-i vezi suiti in autobuz! Insa pana la urma tot va rabufni scandalul filajelor paralele facute de catre cele patru grupari distincte care se bateau anul trecut pentru suprematie si preluarea controlului la „Doi s’ un sfert”. Si ai caror membri nu doar ca s-au urmarit unii pe altii ca disperatii si au fortat monitorizarea celor pe care ii considerau apropiati de proprii rivali, dar chiar au recurs la filarea unor „tinte” despre care chiar la MAI existau rapoarte informative tot ale DIPI  ca ar fi „acoperiti” ai Serviciului Roman de Informatii! Si totusi i-au filat la greu, penetrand astfel zone de maxima siguranta nationala, la care nu aveau acces si competente, si asta in lipsa unor mandate judecatoresti, ci pe simple asumari verbale ale unor astfel de misiuni halucinante…
Informatii vs. Protectie Interna
La inceputul lui 2016 nu erau o noutate actiunile de filaj paralele orchestrate de catre „Doi s’ un sfert”, din moment ce Gelu Oltean ajunsese sa puna sa fie urmariti inclusiv procurorii DNA care se aflau pe urmele unor apropiati de-ai sai sau a unor clienti care vroiau sa stie pana unde au ajuns anchetatorii in ceea ce-i priveste.
Dar cel putin de acum pensionarul Gelu Oltean isi asumase aceste apucaturi si, pe vremea sa, nimeni nu mai misca in front, dupa ce putinii contestatari pastrati de la predecesori fusesera executati in doi timpi si trei miscari. Numai ca, in februarie 2016 a inceput pur si simplu nebunia, mai ales dupa ce membrii „grupului de la Zalau” ar fi primit incuviintarea tehnocratilor ca vor fi instalati la conducerea serviciului secret al Ministerului de Interne. Numai ca riposta din partea celorlalte trei grupari a fost mult mai puternica decat se asteptau adeptii lui Dacian Ciolos, asa ca a iesit un macel in toata regula.
Iar in timp ce Informatiile si protectia interna isi executau unii altora oamenii, pana si intre cei despre care se spunea ca ar fi fost infiltrati de SRI a aparut o falie uriasa, acestia impartindu-se la randul lor in „coldisti” si „maioristi”. Iar apogeul acestei isterii a filajului reciproc a fost atins in primavara anului trecut, cand paranoia instaurata de primele raiduri ale procurorilor anticoruptie era atat de mare, ca unii sefi din „Doi s’ un sfert” au lasat orice urma de prevedere si si-au asumat, fie si verbal, ordinele de a se face filaj „la sange” la obiective despre care tot DIPI facuse rapoarte, pentru fostele conduceri ale MAI, ca ar fi „apropiati de Padure” sau chiar ofiteri acoperiti ai principalului serviciu secret al tarii… (Mai multe detalii AICI)

Hotnews:

Am obosit de la atata "ca si", "care" si "pe care" folosite anapoda. Am #rezistat greu pana la capatul interviului. Mi s-a facut mila din nou, miercuri seara, de limba romana chinuita, schilodita si siluita din toate pozitiile de premierul Grindeanu. Somatizeaza intr-un fel unic si chiar spectaculos efortul de a comunica ceva inteligibil. I se citesc pe figura supliciul, tortura, disperarea de a lega subiectul de predicat si de a gasi acordurile potrivite.
Acest travaliu interminabil se exprima prin ezitari, balbaieli, grimase si rictusuri necontrolate prezente la fiecare sunet. Pare ca ridica haltere in timp ce vorbeste cu gura inclestata, ca se opinteste sa impinga muntii din loc, nu ca misca aerul cu limba. N-ai zice ca se screme atat pentru simpla operatiune de a articula niste cuvinte cu cap si coada.
Sufera parca de constipatie cronica, atat de congestionat arata cand glasuieste. Nu-l poti asculta decat incordat, cu ochii mijiti, cu speranta ca va termina la un moment dat frazele arborescente, pline de paranteze, acolade si subordonate. Te aduce in pragul exasperarii repetand in mod gresit "ca si premier" sau "ca si guvern". Sincer, am ajuns sa urasc din rarunchi acest ca si strict din cauza premierului Grindeanu.
Ezita de atatea ori intre "care" si "pe care", nefiind sigur pe varianta corecta, incat uiti ce-a vrut de fapt sa zica. Fascinant ramane, totusi, razboiul lui extenuant cu asezarea cuvintelor in propozitii si, operatiune mai dureroasa, a propozitiilor in fraze. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Comisia Europeană a îmbunătăţit prog­nozele privind creşterea economică din acest an pentru cele mai multe dintre statele Uniunii Europene. Nu şi pe ale României. Dar chiar reduse, proiecţiile de creştere sunt printre cele mai bune din UE şi mai optimiste decât cele ale Fondului Monetar Internaţional.
În 2016, cu un avans de 4,8% România a fost cel mai bun performer din  UE, dacă este exclusă Malta (5%). Pentru 2017, în prognozele de primăvară Comisia Europeană(CE) estimează pentru România o creştere de 4,3%, cea mai mare dacă sunt excluse, iarăşi, Malta (4,6%) şi Luxemburgul (4,3%), ţări foarte mici. În 2018, avansul va fi de 3,7%, din nou cel mai mare, excluzând aceleaşi state (4,4% pentru ambele), dar mai apropiat de „normalul“ Europei emergente. În prognozele de iarnă CE calcula pentru România un avans de 4,9% pentru anul trecut şi de 4,4% pentru anul acesta. Înrăutăţiri notabile se observă la Croaţia şi mai ales la Grecia.
În analizele CE, România se mai face remarcată prin ceva nu chiar pozitiv, dacă ar fi să ne raportăm la îndemnurile de cumpătare bugetară, respectate de multe dintre statele membre.
Astfel, în 2016 deficitul bugetar a depăşit pragul de 3% din PIB în România, Spania şi Franţa, scrie CE. Deficite mai mari de 3% din PIB sunt estimate pentru România în 2017 şi 2018, pentru Spania în 2017 şi pentru Franţa în 2018 dacă politicile nu se schimbă. Raportul datorie/PIB se va reduce în „vasta majoritate a statelor membre ale UE“, mai rapid în nouă state, printre care Germania. Datoriile vor creşte însă mai ales în România, Polonia, Finlanda, Luxemburg şi Franţa.
În aceste condiţii, mesajul CE este mixt: creşterea economică va rămâne puternică, sprijinită de relaxarea fiscală şi de majorările salariale, dar va creşte în continuare şi deficitul bugetar din cauza reducerilor de taxe şi a cheltuielilor publice mai mari. Proiectul legii salariilor aduce riscuri semnificative pentru estimările bugetare. Comisia estimează că deficitul bugetar al României va urca la -3,5% din PIB în acest an şi la 3,7% din PIB în 2018. (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.