România Liberă:
Musulmanilor din București, cei mai mulți veniți după 1989 cu afaceri, nu le place ideea de a avea aici cea mai mare moschee din Europa. Ar vrea mai degrabă un nou cimitir, fiindcă cel vechi este epuizat, și eventual refacerea vechii geamii de la Tineretului. Vinerea, care este cea mai importantă zi de rugăciune a musulmanilor, se adună mai puțin de 200 de credincioși, de aceea ar fi inutilă o moschee uriașă, dacă nu cumva puterea de la Ankara are și alte interese. Recep Tayyip Erdogan are această idee încă din 2004, când a venit în România în calitate de premier al Turciei. Apoi, discuția despre nevoia unei noi geamii în București a fost reluată în anii trecuți și la întâlnirile cu Traian Băsescu, dar amplasarea la București a celei mai mari moschei de pe continent este un proiect pus la punct de președintele Erdogan cu premierul Ponta. Cei doi au o relație privilegiată, iar noul sultan de la Ankara este o sursă de inspirație pentru tânărul premier Ponta, care nu-și poate imita, însă, până la capăt modelul. Acuzat de corupție în 2013, înainte de alegerile prezidențiale, Erdogan a pus imediat sub control politic Justiția și a decapitat corpul magistraților și polițiștilor pentru a scăpa de dosarele în care era incriminat.Victor Ponta nu a dobândit nici mai multă autoritate, nici mai mult curaj, chiar dacă și-a lăsat mustață ca Erdogan și barbă ca imamul Samudra, care a contribuit la atacul terorist din Bali în 2002. Premierul român i-a oferit președintelui islamist al Turciei, prin Hotărârea de Guvern nr. 372 din 27 mai 2015, pentru o perioadă de 49 de ani, un teren de 11.000 metri pătraţi, “în vederea edificării unui complex de clădiri de interes public”. Terenul pe care se va construi cea mai mare moschee din Europa se află în apropierea Casei Scânteii și este estimat la 4 milioane de euro. Nu e încă prea clar ce a primit Victor Ponta în schimbul acestei afaceri, dar premierul și-ar putea aduce aminte că, în perioada otomană, nici un sultan nu și-a dorit să facă o mare moschee în Europa... Poate că Erdogan încearcă să pună în practică ideologia “neo-otomanistă” lansată în urmă cu mai mulți ani de actualul premier, Ahmet Davutoğlu, care anunța că în următoarele decade Turcia va avea un rol conducător în Balcani, unde își dorește o cooperare economică, politică și o armonie culturală “ca în perioada otomană”.
Ponta vrea să distribuie România în rol de bucătăreasă pentru visul otoman al noului sultan, fără să se gândească la pericolul care ar însoți amplasarea la București a celui mai mare centru islamic din Europa, similar celui din Rotterdam.
Digi24:
Guvernul a înfiinţat Unitatea Naţională de Informaţiii privind Pasagerii, o structură care se va ocupa cu strângerea de date de la companiile aeriene cu privire la pasagerii suspecţi de legături cu organizaţii teroriste. Ordonanţa de Urgenţă emisă de executiv va permite statului să obţină oricând informaţii legate de călătoriile făcute cu avionul de orice personă care reprezintă un risc la securitatea naţională. Acestă nouă instituţie va funcţiona în cadrul Poliţiei de Frontieră şi în proporţie de 80% va fi finanţată de Comisia Europeană. Astfel de unităţii au mai fost deschise în Marea Britanie, Franţa, Danemarca şi Irlanda. Luptătorii fundamentalişti care au plecat din ţări europene pentru a se alătura organizaţiei teroriste Statul Islamic în Siria şi Irak vor fi primii monitorizaţi.
RFI:
Rusia gǎzduieşte, în oraşul Oufa din Urali, o reuniune la vîrf a Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai. Pe agenda discuţiilor figureazǎ în primul rînd situaţia securitarǎ din Afganistan, ţarǎ cu care se învecineazǎ mai multe foste republici sovietice. Spectrul jihadismului dar mai ales al unei reveniri la putere a talibanilor la Kabul provoacǎ nelinişte la Moscova şi în Asia centralǎ. Organizaţia de Cooperare de la Shangai este formatǎ din Rusia, China, Kazahstan, Kirchizstan, Tadjkistan şi Uzbekistan. Toate aceste ţǎri sunt deci atente la ceea ce se întîmplǎ în Afganistan unde numeroşi talibani… dezerteazǎ pentru a trece de partea Organizaţiei statul islamic. China are interese economice importante în Afganistan, dar se teme de infiltrarea jihadiştilor în propria sa provincie unde musulmanii sunt majoritari, Xinjiang. Aceasta are de altfel o scurtǎ frontierǎ comunǎ cu Afganistanul. De notat cǎ Afganistanul are un statut de observator în cadrul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, împreunǎ cu India, Iranul, Mongolia şi Pakistanul.
