Hotnews:
Au trecut trei luni de cand Victor Ponta&co au pierdut presedintia la diferenta de zece procente, dar au supravietuit dezastrului fara mari batai de cap. Perspectiva caderii lui Victor Ponta de la Guvern si din fruntea partidului se indeparteaza pe zi ce trece. Astazi, numai un eveniment extraordinar, o eventuala punere sub acuzare, l-ar mai da jos. Cum a reusit seful PSD performanta de a pierde rusinos, pastrand totusi puterea in guvern si la partid? Cu foarte mult cinism, postulat in cateva idei care guverneaza PSD in "epoca terorii".Ponta s-a asigurat din prima zi ca nimeni nu-i va pune in discutie mandatul la modul apasat si energic. A amanat Congresul pentru luna noiembrie, desi fusese anuntat in aceasta primavara, a curatat partidul de firava opozitie interna, s-a catarat pe noul sef de stat incercand sa-l imite pentru a-i parazita popularitatea si pentru a-i castiga bunavointa, a mimat delimitarea de penali in Parlament, a dat o mutare de sah opozitiei propunand un Cod fiscal cu reduceri de taxe, masuri menite sa-l protejeze de o eventuala motiune de cenzura... PSD-ul lui Ponta nu mai fura in haita, ci pe cont propriu. Nu este mai putin corupt, mai putin lacom decat cel condus de Adrian Nastase si Ion Iliescu, insa functioneaza dupa principiul "scapa cine poate". Pana si tata Sarbu, cumnatul Hertanu scapa daca pot. Daca nu, Ponta e dispus sa faca ce zice mai sus pentru a-si salva pielea: "indepartati-i ca sa nu va para rau mai tarziu, asa cu imi pare mie acuma"... Ponta pare perfect constient ca nu comunismul, ci lacomia, oportunismul si alte rele din interiorul partidului l-au pierdut la alegerile din noiembrie. Azi, PSD face eforturi sa convinga publicul ca se va schimba. Partidul a facut un mic pas inainte, fie si prin simpla discutie despre adoptarea unor principii de integritate, subiect tabu in PSD pana mai ieri. Evident, aceste idei generoase mai trebuie si aplicate, dar tot e mai mult decat nimic.
Romania Libera:
Au trecut patru luni de când un candidat la prezidenţiale ne-a promis că “o să ne luăm ţara înapoi” şi nu avem încă dovezi temeinice că o să se ţină de cuvânt. Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie, dar nu reuşeşte încă să fie liderul acestei ţări, pe care o lasă în continuare pe mâinile unora ca Victor Ponta, Liviu Dragnea sau Gabriel Oprea.Am fi chiar ridicoli dacă am aştepta ca schimbarea de care avem atâta nevoie să vină doar de la DNA şi judecători. Adică să stăm în faţa televizoarelor, ca să vedem ce politician mai este arestat de procurorii anticorupţie, iar la următoarele alegeri să-i votăm pe cei care au mai rămas în libertate. Pe 16 noiembrie, mulţi, foarte mulţi dintre cetăţenii României au votat pentru “altfel de politică”, împotriva hoţiei, imposturii, propagandei mincinoase, sperând totodată că noul preşedinte îşi va folosi toate puterile constituţionale pentru a conduce operaţiunea de deratizare a clasei politice româneşti. Nu s-a aşteptat nimeni ca lucrurile să se întâmple peste noapte, am înţeles că Iohannis este “altfel”, nu face zgomot, nu se grăbeşte, dar acţionează... Noul preşedinte ar trebui să-şi ia în serios rolul de lider al acestei ţări. Nu l-am auzit să-şi manifeste indignarea atunci când parlamentarii au blocat anchetarea a doi foşti miniştri, nici nu-l văd deranjat că Ponta îşi securizează pe zi ce trece poziţia în fruntea Guvernului. Iohannis nu pare supărat nici că a fost împins în plan secund exact de cel pe care l-a bătut groaznic în alegerile din noiembrie. Iar dacă îşi imaginează că Ponta chiar îl respectă, doar pentru că nu-l atacă în public, fostul primar al Sibiului se înşală amarnic.
RFI:
Krenlinul și-a pus în mișcare toate pârghiile de propagandă pe care le poate folosi în Europa. Dincolo de deschiderea unor noi redacții ale oficioaselor Sputnik și Russia Today, Rusia forțează și înființarea unui partid favorabil Moscovei în cea mai vocală țară europeană, Polonia. Mai mult, își aduce aproape și liderii mișcărilor de extremă dreapta din Europa. Agită de asemenea minoritățile etnice rusești din Letonia și din Republica Moldova. Polonia a ținut mereu capul de afiș când a fost vorba de sancțiuni la adresa Rusiei, de solicitare a unor măsuri de descurajare militară și de critici dure pe plan european. Nu întâmplător poate, tocmai pe scena politică poloneză a apărut un nou partid, prorus, numit Zmiana, adică Schimbare. Liderul de partid Mateusz Piskorski speră nu doar să treacă de pragul electoral de 5% la alegerile generale de anul acesta, dar chiar să obțină chiar 12 procente. Cu ce discurs? Mateusz Piskorski neagă că există o agresiune rusă împotriva Ucrainei, susţine separatiştii proruşi, spune că referendumul de secesiune a Crimeii este corect şi critică politicile "de confruntare" şi "antiruse" ale Guvernului polonez. Zmiana intenţionează să se opună "interferenţei americane" pe continentul european şi aşa numitei "opţiuni atlantice" pentru economie şi securitate internaţională. Autoritățile poloneze au încercat să își dea seama de unde finanțarea partidului, mai ales că ministrul de Externe polonez ceruse deja vigilență la acest capitol. Pentru moment însă, Consiliul Național de Securitate a explicat că nu a găsit legături directe cu entități rusești. Sondaje de opinie recente arată că există un potenţial sprijin pentru partid. O atitudine mai pragmatică faţă de Rusia începe să apară chiar în cadrul Partidului Polonez Ţărănesc, partenerul de coaliţie al Platformei Civice, al cărui lider, Janusz Piechocinski, se opune sancţiunilor UE.
Comentează