DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Preasfinţitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei: Pastorala la Praznicul Învierii Domnului 2019

myjourneytojesus.wordpress.com
lumanare

Iubitului cler şi dreptslăvitorilor creştini, pace şi bucurie de la Hristos Domnul Cel Înviat, iar de la noi arhierească binecuvântare.

“El a zis către ei:

Nu este al vostru a şti anii sau vremile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa, Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului.” (Fapte 1, 7 – 8)

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,

Iubiți credincioși și credincioase,

Hristos a înviat!

“Acum toate s-au umplut de luminã: și cerul și pãmântul și cele de dedesubt. Deci sã prãznuiascã toatã fãptura Învierea lui Hristos, întru Care s-a întãrit”[1] – cântãm

într-una din stihirile canonului de Paște. Ne regãsim în noaptea bucuriei în care contemplãm lumina cea neapusã a Învierii lui Hristos. Este momentul în care noi creștinii ne zorim sã celebrãm esența credinței noastre – începutul mântuirii tuturor în Hristos.

Citește și: Ludovic Orban a luat foc! Șefii din Poliție i-au nesocotit ordinele

Textul Faptelor Apostolilor citit cu aceastã ocazie ne aratã sensul misiunii noastre de creștini. Suntem chemați în timpurile și spațiul istoriei noastre a fi martori, a fi apostoli, a deveni purtãtori ai mesajului celor dintâi vãzãtori ai Învierii lui Hristos – adicã Sfinții Apostoli și femeile mironosițe. Suntem chemați sã fim apostoli în Ierusalimul, Iudeea, Samaria și pânã la marginea timpurilor noastre. Prioritatea misiunii noastre este primirea puterii transfiguratoare a Duhului Sfânt mai mult decât a ști ‘anii sau vremile pe care Tatãl le-a pus în stãpânirea Sa’. Aceastã putere face din creștinul cel adevãrat și credincios un mãrturisitor în fața lumii întregi a bucuriei învierii lui Hristos și a mântuirii tuturor.

Ne putem deci întreba: înțelegem cã suntem mãrturisitori ai timpurilor noastre, dar care este mesajul pe care suntem datori sã-l transmitem? Gãsim rãspuns în Evanghelia de la Ioan:

La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. (Ioan 1, 1 – 4)

Învierea credinței omului prin Hristos înseamnã de fapt redescoperirea și reafirmarea adevãrului fundamental – Dumnezeu este izvorul a toate. Mesajului central al misiunii noastre ca biserici personale vii în Biserica cea mare a comunitãții creștine este cã lumea și omul își au început și temelie în Dumnezeu. El este Cel ce prin cuvânt a fãcut toate. El este viața și lumina fiecãrui om.

Învierea aduce cu sine o conștiințã reînnoitã în Duhul Sfânt care considerã și gândește totul din perspectiva lui Dumnezeu. Spune Pãrintele Stãniloae cã “învierea lui Hristos ne întemeiazã în general credința într-o continuare a vieții dupã moarte.”[2] Existã o înviere a credinței și mãrturisirii noastre în existența lui Dumnezeu ca temelie a toate și existã o înviere a înțelegerii noastre dupã care realizãm cã suntem creați pentru veșnicie din dragoste de Cel a Cãrui generozitate nu poate fi mãsuratã.

Este oare suficientã doar credința în drumul mântuirii? Evanghelistul Ioan ne spune:

Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr. … Şi din plinătatea Lui noi toţi am luat, şi har peste har. (Ioan 1; 14, 16)

În dimineața Învierii mãrturisim ca și creștini cã simpla credințã reînnoitã dar abstractã a omului este importantã dar insuficientã mântuirii. Era nevoie de prezența vie prin întrupare a Fiului lui Dumnezeu, adevãratã frãmântãturã prin har și adevãr, ca sã poatã fi restaurate și împlinite deplin toate. Prin ea a putut fi refãcutã mai întâi legãtura profundã a lumii și omului cu Dumnezeu.

În ce fel Hristos ca adevãratã frãmântãturã restaureazã toate? Sf. Atanasie cel Mare descoperã deplinãtatea celor realizate de Hristos pentru mântuirea omului în misiunea Sa pãmânteascã:

… nimeni sã nu se obrãzniceascã fațã de adevãr – cã Mântuitorul a înviat trupul Sãu și cã este Fiul lui Dumnezeu cel adevãrat, fiind Cuvântul și Înțelepciunea și Puterea care a ieșit din Dumnezeu ca din Tatãl și Care în timpurile din urmã a luat trup pentru mântuirea tuturor și a învãțat lumea despre Tatãl, a surpat moartea, le-a dãruit tuturor nestricãciunea prin fãgãduința învierii, ridicând ca pârgã a acesteia trupul propriu și arãtându-l pe acesta trofeu împotriva morții și stricãciunii ei prin semnul Crucii.[3]

Citește și: Trăiască banii de la stat! O firmă controlată de către Sebastian Ghiță dă lovitura pe timp de pandemie!

În lucrarea de mântuire a omului Creatorul manifestã deplin responsabilitatea fațã de creația Sa. Hristos, temelia restaurãrii noastre, ne educã și sãvârșește toate cele necesare vindecãrii și mântuirii noastre – întruparea, cunoașterea lui Dumnezeu, anihilarea morții și darul nestricãciunii prin Înviere. El este Cel care locuind în noi, ni se dãruiește participativ prin Trupul Sãu cel înviat ca stâlp și temelie a învierii noastre. Din interiorul umanitãții noastre asumate deplin prin Trupul Sãu înviat iradiazã lumina harului vindecãrii noastre în înțelegere și faptã. Înțelegem cã nu putem nimic din cele ale mântuirii fãrã de Dumnezeu – Tatã, Fiu și Duh Sfânt; înțelegem cã ne revine responsabilitatea de a rãmâne deschiși prin credințã lucrãrii harului lui Dumnezeu în noi; înțelegem responsabilitatea acțiunii noastre prin fãptuire fațã de Dumnezeu și fațã de cei din jurul nostru. Devenim adevãrați apostoli în mãrturisirea prin înțelegere, cuvânt și faptã.

Cultul Bisericii în întregimea lui ne este cãlãuzã și întãrire în Dumnezeu. Credem, mãrturisim și împlinim toate cele ale lui Hristos prin participare la Sfânta Liturghie și la Sfintele Taine, la viața de rugãciune și ascezã a Bisericii. “Biserica este împãrãția lui Hristos Domnul - spune Pãrintele Vasilachi. El a întemeiat-o și prin puterea Lui, ea dãinuiește prin veacuri și în eternitate. În ea, El este de-a pururea prezent, iar apostolii de totdeauna împart omenirii vistieriile cele cerești.”[4] Biserica deși prezentã aici pe pãmânt în noi și printre noi este în același timp garanția și pârga vieții veșnice.

Iubiți frați și surori în Domnul,

Suntem în Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și în Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română. Sunt douã tematici care ne îndeamnã sã meditãm asupra valorilor noastre creștine și românești și asupra activitãții unor oameni de bisericã neobosiți lucrãtori în apostolatul tradiției creștine autentice.

Pãrintele Stãniloae sintetizeazã în chip magistral matricea spiritualã a satului românesc pentru a ne fi model și inspirație în acest an consacrat lui:

Satul e o unitate de oameni liberi. … transparența activã și transfiguratoare a lui Dumnezeu, Care îi unește pe toți fãrã sã-i confunde, se trãiește în modul cel mai accentuat în Liturghia duminicilor și sãrbãtorilor, în care toți se roagã pentru toți. … Strãvezimea transcendenței vii a lui Dumnezeu în trãirea satului românesc îi dã acestuia, pe lângã duhul unei adânci comuniuni, și pe acela al unei gândiri care unește în ea înțelegerea cu simțirea tainelor inepuizabile ale lumii și persoanelor unite cu Dumnezeu.[5]

Etosul satului românesc este un rezultat al spiritului creștin care îmbinã libertatea și specificul personal cu comuniunea, asumarea înțelegãtoare a vieții creștine cu uimirea și contemplarea smeritã a tainelor care depãșesc înțelegerea. Ele se întâlnesc în Sfânta Liturghie care este expresia cea mai autenticã a unirii omului cu Dumnezeu. Modelul acesta euharistic milenar rãmâne pentru noi o carte vie a lucrãrii lui Dumnezeu prin intermediul persoanei umane în societate. El ne poate fi ghid și inspirație.

Gândindu-ne la a doua tematicã a anului, exemplele celor necunoscuți cu numele - preoți, învãțãtori sau primari vrednici, alãturi de patriarhii Nicodim și Iustin – și de traducãtorii de carte bisericeascã precum – Mitropoliții Dosoftei, Veniamin Costachi și Irineu Mihãlcescu, preoții Dumitru Stãniloae, Dumitru Bodogae, Dumitru Fecioru, Ioan G. Coman, Petre Vintilescu, Ene Braniște, Eufrosin Poteca, Olimp Cãciulã, Matei Pâslaru, Spiridon Cândea, Mihai preotul, Sf. Paisie Velicicovschi, Arhimandriții Iuliu Scriban, Nicodim Grecianu și Vasile Vasilachi, Monahul Gherontie și alții, devin repere necesare și inconturnabile în meticuloasa lucrare de rãspândire a mesajului creștin prin cuvânt, literã și osteneala traducerii și adaptãrii cuvântului mântuitor la realitatea noastrã cotidianã.

Sã devenim și noi în locurile în care ne gãsim exemple vii și luminoase, de oameni liberi și deschiși înțelegerii realitãților care ne înconjoarã și pregãtiți a vesti și întrupa mesajul creștin astãzi în vederea mântuirii tuturor.

Cu ocazia Praznicului Învierii Domnului, sã mulțumim în același duh euharistic lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale. Vã doresc de asemenea tuturor cele mai alese gânduri de sănătate, mulțumire, pace și binecuvântare întru Iisus Hristos Domnul nostru!

Al vostru frate întru Domnul,

† IOAN CASIAN

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.