Senatul României a adoptat, în ședința din 15 octombrie, o hotărâre de susținere a Pachetului Omnibus pentru apărare, un set amplu de măsuri propuse de Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru a întări capacitățile defensive ale Europei și pentru a asigura pregătirea completă pentru apărare până în anul 2030.
Hotărârea, publicată joi în Monitorul Oficial, vine la doar o zi după ce executivul european a lansat la Bruxelles „Foaia de parcurs pentru păstrarea păcii – Pregătirea pentru apărare 2030”, un plan strategic care stabilește direcțiile și obiectivele-cheie pentru dezvoltarea unei Uniuni Europene mai autonome și mai coordonate în domeniul apărării.
Ce înseamnă „Pachetul Omnibus pentru apărare”
Prin acest pachet, Comisia Europeană propune trei noi regulamente și o directivă care vor simplifica procedurile pentru proiectele militare, vor accelera investițiile și vor sprijini industria europeană de apărare, inclusiv prin facilități pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Scopul este de a reduce birocrația, de a crește producția de echipamente strategice și de a asigura interoperabilitatea forțelor armate din statele membre.
Senatul României a analizat documentele europene și a concluzionat că acestea respectă principiile subsidiarității și proporționalității, adică nu încalcă competențele naționale și nu impun măsuri disproporționate. În același timp, Parlamentul a subliniat că România poate profita de oportunitățile de investiții, inovare tehnologică și cooperare industrială pe care le aduce acest cadru european.
„Implementarea coerentă a regulamentelor europene poate accelera dezvoltarea infrastructurii de apărare, atragerea investițiilor și consolidarea poziției României în ecosistemul industrial de apărare al Uniunii Europene”, se arată în hotărârea semnată de președintele Senatului, Mircea Abrudean.
Ce prevede planul european „Pregătirea pentru apărare 2030”
Prezentat joi la Bruxelles, documentul propune crearea unei piețe unice pentru echipamente de apărare, accelerarea producției industriale și stimularea achizițiilor comune între statele membre.
Comisia și Înaltul Reprezentant propun și patru inițiative emblematice europene:
Inițiativa Europeană pentru Apărare Antidronă,
Supravegherea Flancului Estic,
Scutul Aerian European,
Scutul Spațial European.
Acestea vizează întărirea capacităților de apărare în domeniile aerian, terestru, maritim, cibernetic și spațial, într-un context geopolitic tot mai tensionat.
De ce este important pentru România
Hotărârea Senatului nu este o lege cu efect intern, ci o poziție oficială transmisă instituțiilor europene. Ea arată că România susține direcțiile strategice ale Uniunii Europene în domeniul apărării, dar și că vrea să se implice activ în proiectele comune.
Guvernul este cel care, în etapa următoare, va negocia aplicarea măsurilor la Bruxelles, iar opinia Senatului servește drept mandat politic și democratic pentru poziția României în Consiliul Uniunii Europene.
Potrivit specialiștilor, aceste măsuri pot aduce beneficii concrete:
investiții în industria de apărare românească,
cooperare între companii și centre de cercetare,
modernizarea infrastructurii militare,
locuri de muncă în domenii tehnologice avansate.
Declarațiile liderilor europeni
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că planul prezentat reprezintă „un pas decisiv pentru securitatea Europei”.
„Amenințările recente au arătat că Europa este în pericol. Trebuie să protejăm fiecare cetățean și fiecare centimetru pătrat din teritoriul nostru. Foaia de parcurs oferă un plan clar, cu obiective comune și repere concrete până în 2030. Trecând de la planuri la acțiune, consolidăm industriile noastre de apărare și sprijinim constant Ucraina”, a declarat von der Leyen.
Pe scurt: Senatul României a aprobat joi poziția oficială de susținere a noului plan european „Pregătirea pentru apărare 2030”, un proiect amplu de modernizare militară și industrială la nivelul Uniunii Europene. Documentul nu produce efecte legislative directe în România, dar marchează alinierea țării noastre la strategia europeană de consolidare a apărării comune până în 2030.
Comentează