Un proiect de cercetare referitor la tradiţiile, viaţa intelectuală şi viaţa şcolară a Sighişoarei şi a unor oraşe din regiune, din jurul anului 1500, a fost prezentat în premieră în cadrul ediţiei a XXX-a a Festivalului Sighişoara Medievală, care se desfăşoară de vineri până duminică, de către conferenţiar doctor Adinel Ciprian Dincă, de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, conform Agerpres.
Adinel C. Dincă este coordonatorul proiectului "Restory - Recuperarea pentru viitor a poveştilor din trecut: o abordare sinergică a moştenirii textuale şi orale a comunităţilor mici", accesat de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca şi implementat în 12 ţări europene, care urmăreşte revitalizarea unor tradiţii prin iniţiative antreprenoriale.
"Este vorba despre o cercetare de durată lungă - acumulări pe care eu le fac, să zicem, de vreo 10 ani - referitoare la tradiţiile, viaţa intelectuală, viaţa şcolară din Sighişoara, din oraşe din regiune în jurul anului 1500. E vorba de instituţiile care promovau educaţia elementară pe plan local, despre o istorie umanizată a fenomenului şcolar respectiv, la modul în care educaţia obţinută pe plan local, şi ulterior la universităţi europene, a influenţat destinul unor familii şi a creat dinastii de preoţi locali şi de administratori ai oraşului, primari, juzi legali, consilieri urbani. Toţi aceştia conlucrând şi punându-şi amprenta într-un mod extrem de vizibil asupra destinului oraşului", a declarat pentru AGERPRES, Adinel Ciprian Dincă, cadru didactic la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei a Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul UBB.
Cercetarea prezentată la Sighişoara a vizat în special două familii care au influenţat decisiv istoria Sighişoarei, Polner şi Kalmisch.
"Cu siguranţă familia Polner sau Polnar - grafiile epocii diferă - este un destin cunoscut într-o anumită măsură (...). Preotul din cadrul familiei, Markus Polner, un personaj cu educaţie de elită, cu studii la Viena, cu două doctorate, unul în drept în Italia, la Padova, şi cu o influenţă determinantă asupra destinului familiei. Nepoţii lui, fii fratelui lui, ajung să fie episcopi şi secretari ai coroanei, ai reginei Ungariei. Şi, din punctul meu de vedere, destinul excepţional al acestei familii se datorează mai ales influenţei şi oportunităţilor create de acest intelectual sighişorean de la finalul Evului Mediu, din jurul anului 1500, Markus Polner. Un grad mai mare de noutate este discuţia referitoare la o altă familie care are un destin aproape în oglindă, controlând atât primăria, administrarea oraşului Sighişoara, cât şi parohia Sighişoara în jurul aceluiaşi an 1500, până la începutul secolului 16, familia Kalmisch/Kalmosch - din nou, grafiile diferă", a afirmat Dincă.
Cercetarea prezentată în premieră evidenţiază modul în care şi membrii laici ai familiei Kalmisch controlează destinul secular al oraşului, iar preoţii din cadrul familiei sunt parohi ai Sighişoarei vreme de mai mulţi ani, Stephan Kalmisch stând în fruntea parohiei din Sighişoara între 1509 şi 1528.
Piatra de mormânt a lui Stephan Kalmisch, a spus conferenţiarul clujean, se află în Biserica din Deal din Sighişoara, preotul fiind reprezentat cu o carte sub cap şi două cărţi în mâini, sculptura având o serie de caracteristici extraordinare, între care şi una care i-a uluit pe cercetători: un preot catolic îmbrăcat în straie simple, aşa cum purtau adepţii reformei.
"Stephan Kalmisch reglementează relaţia dintre spitalul din Sighişoara şi ordinul Sfântului Anton, în 1511. Este practic unul dintre părinţii activităţii spitaliceşti pe plan local. (...). Piatra de mormânt a acestui personaj, care poate fi văzută la Biserica din Deal, nu are reprezentate valori materiale, nu arată bogăţia familiei, ci ne arată alegerea acestui intelectual de la finalul Evului Mediu de a fi reprezentat cu cărţi (...). Această piatră este descoperită în 1856, servind drept podeţ, era cu faţa în jos, peste un mic curs de apă. A provocat senzaţie în rândul oamenilor bisericii şi a istoricilor - care, de multe ori, erau unii şi aceeaşi - deoarece pentru prima dată un preot catolic - suntem într-o epocă luterană în secolul XIX (...) - veşmintele acestui preot catolic erau similare cu cele ale protestanţilor şi contraveneau imaginii de opulenţă pe care luteranii o promovau vizavi de un trecut catolic", a precizat cercetătorul în prezentarea sa.
Adinel C. Dincă a subliniat că educaţia a fost factorul determinant de dezvoltarea comunităţilor, dar şi existenţa unor reţele intelectuale şi a prieteniilor politice.
Proiectul "Restory - Recuperarea pentru viitor a poveştilor din trecut: o abordare sinergică a moştenirii textuale şi orale a comunităţilor mici" va scoate în evidenţă vechile tradiţii pe baza unor cercetări efectuate în mediul urban, adică la Sighişoara, şi în mediul rural, în localitatea Jelna din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Comentează