Premium
Într-un comunicat de presă recent, Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR (Asociația Forestierilor din România), a atras atenția asupra subevaluării importanței economice a sectorului forestier, contestând un raport eronat comandat de Direcția Generală de Mediu a Comisiei Europene.
Raportul în cauză, care vizează reglementarea monitorizării pădurilor, a fost criticat pentru perspectiva sa îngustă, care leagă în primul rând pădurile de preocupările de mediu, minimalizând în același timp contribuția lor economică. Muscă a evidențiat impactul economic substanțial, afirmând că în cele 27 de state membre ale UE, împreună cu Norvegia, Elveția și Regatul Unit, sectorul forestier contribuie direct cu 3,34% la producția economică totală, ceea ce reprezintă o sumă impresionantă de 527 de miliarde de euro anual. Atunci când se ia în considerare industria forestieră și a lemnului în sens larg, această cifră se ridică la un procent remarcabil de 7,06% din producția economică totală, totalizând 1114 miliarde de euro.
"Este timpul să recunoaștem adevărata valoare economică a pădurilor noastre", a subliniat Muscă, menționând rolul silviculturii în economiile naționale și potențialul său de a susține dezvoltarea economică. El a subliniat că viziunea convențională asupra pădurilor doar din punct de vedere al mediului este limitativă și nu recunoaște funcțiile sociale și economice mai largi ale acestora.
Inițiativele și recomandările ASFOR urmăresc să crească gradul de recunoaștere a valorii sectorului forestier în cadrul peisajului economic al României. Muscă a prezentat mai multe propuneri, printre care reducerea TVA la lemnul de foc, scheme de finanțare pentru utilaje forestiere moderne și ecologice și programe care vizează trasabilitatea lemnului și împădurirea.
Cu toate acestea, Muscă a subliniat domeniile în care România rămâne în urma altor națiuni europene, citând deficiențele în ceea ce privește reglementările în domeniul construcțiilor, necesitatea unei densități mai mari a drumurilor forestiere și absența unei instituții publice de cercetare dedicate în domeniul bioeconomiei.
"România poate fi un pionier al practicilor forestiere durabile care promovează creșterea economică", a declarat Muscă, subliniind necesitatea unui sprijin strategic din partea statului. El a pledat pentru înființarea unui "Institut al Lemnului" pentru cercetare și dezvoltare în domeniul bioeconomiei, a unui "Fond Național de Investiții în Silvicultură" finanțat din diverse surse, precum și pentru crearea Agenției de Plăți și Intervenție în Silvicultură.
Abordând concepțiile greșite despre exploatarea forestieră durabilă, Muscă a afirmat că practicile forestiere responsabile nu dăunează pădurilor, ci mai degrabă le asigură sănătatea și funcționalitatea, contribuind în același timp în mod semnificativ la creșterea economică.
Pe măsură ce preocupările legate de schimbările climatice se intensifică la nivel mondial, Muscă a îndemnat la recunoașterea potențialului lemnului de a consolida economiile, cu condiția ca țările să valorifice eficient această resursă regenerabilă. În încheiere, el a subliniat rolul critic al statului în înțelegerea semnificației strategice a sectorului forestier și al prelucrării primare a lemnului.
Declarațiile președintelui ASFOR subliniază imperativul unei reevaluări cuprinzătoare a politicilor forestiere, care să le alinieze la imperativele economice, alături de considerentele de mediu, pentru un viitor durabil.
