Premium
Judecătoarea Andreea Ciucă, preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş şi preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, vorbeşte într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO despre dezbaterile din comisia specială pentru legile justiţiei. Ciucă remarcă modificări pozitive, dar şi modificări negative propuse, dar afirmă că asociaţia pe care o conduce a ales că participe la dezbateri şi pentru a împiedica unele propuneri pe care le consideră nocive. Principalele subiecte de interes pentru AMR sunt separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor şi răspunderea magistraţilor.
Reporter: - Cum se văd dezbaterile din comisie din perspectiva Asociaţiei Magistraţilor din România?
Andreea Ciucă: - Nu aş putea să vă răspund într-un cuvânt sau două. Lucrul cel mai important pentru noi, ca magistraţi, şi pentru colegii care sunt acasă şi aşteaptă să-i reprezentăm este să ne spunem punctul de vedere şi, mai ales acolo unde nu suntem de acord, pentru că noi considerăm că propunerile nu sunt în concordanţă cu statutul magistratului sau ele pot fi vătămătoare pentru sistemul judiciar, să aducem aceste chestiuni în mod clar în discuţie şi să ne spunem argumentele. Asta nu înseamnă că întoarcem spatele sau spunem că nu ne interesează nimic sau că dăm totul deoparte. Da, au fost şi chestiuni pozitive, cu privire la care am spus punctul nostru de vedere şi ele se regăsesc acum în amendamente, dar au fost şi chestiuni negative pe care nu am ezitat să le subliniem.
Reporter: - Puteţi da exemple de chestiuni negative?
Andreea Ciucă: - Din punctul de vedere al Asociaţiei Magistraţilor din România, noi considerăm că este prea mare perioada propusă pentru a fi auditor de justiţie, deci perioada pentru Institutul Naţional al Magistraturii, de patru ani, că este suficient ca ea să fie de doi ani, cu o modalitate subsidiară ca eventual să se majoreze stagiatura într-o oarecare măsură. Din acest punct de vedere, am explicat cum pot fi făcute acele statii practice în aşa fel încât perioada la Institut să rămână la doi ani, lucru care ar fi de ajuns şi benefic pentru formarea magistratului. Apoi, alte chestiuni, referitoare la schema de numire a procurorilor la vârf, Asociaţia Magistraţilor din România a susţinut că în continuare numirea trebuie să fie făcută de preşedintele României, iar astăzi s-a discutat pentru numirile în funcţiile de conducere dacă să fie exclus cu totul textul prin care preşedintele poate refuza numirea. Punctul nostru de vedere a fost că textul ar putea să rămână, întrucât se prevede clar că poate refuza o singură dată şi motivat, situaţie în care nimeni nu împiedică CSM să facă exact aceeaşi propunere. Adică încercăm să păstrăm un echilibru şi în acelaşi timp arhitectura puterilor în stat.
Reporter: - Sunt într-adevăr chestiuni importante, dar, în acelaşi timp, par chestiuni de detaliu. Sunt şi decizii sau amendamente care pot afecta independenţa sistemului judiciar pe măsura revoltei din stradă?
Andreea Ciucă: - Eu nu pot să vorbesc de revolta din stradă. Noi expunem un punct de vedere argumentat, din interiorul sistemului. Deci nu-mi cereţi să fac astfel de comparaţii pentru că nu le voi face. La şedinţa de deschidere am apreciat că mi s-a dat voie să-mi expun punctul de vedere, am fost trataţi în mod normal în calitate de invitaţi la această comisie. Acesta este adevărul, fără cosmetizare. Am vorbit aproape 40 de minute, în care am arătat punctele pe care le considerăm pozitive. A se vedea că pentru noi cel mai important este separarea carierelor. Am spus clar: nu dorim ca procurorii să fie puşi mai jos decât au statutul la ora actuală, deci nu dorim sub nicio formă răul colegilor noştri, ci dimpotrivă, să rămână exact la nivel constituţional la care sunt şi tot la nivel constituţional să fie şi judecătorii, cu separarea carierelor. Am expus nişte puncte pozitive, s-a renunţat la unele propuneri din varianta sfârşitului lunii august, pe care noi le-am considerat vătămătoare pentru sistem. Renunţarea aceasta reprezintă un plus. Am enumerat şi propunerile negative, care practic sunt aceleaşi cu cele ale majorităţii colegilor noştri. Nu ştiu de ce nu se spune niciodată chestiunea aceasta. Colegii care au spus că nu sunt de acord nu au spus niciun cuvânt bunătoară de separarea carierelor, despre reparaţiile care se propun pentru judecători atunci când au fost victimele unor avuzuri, despre posibilitatea de a participa la promovarea pentru ÎCCJ doar dacă ai fost judecător înainte. Cele negative le ştiţi, sunt cele legate de crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea judecătorilor.
Reporter: - La care am înţeles că se va renunţa şi se va adopta sugestia dumneavostră.
Andreea Ciucă: - Exact, sugestia noastră a fost una clară şi comun spus de bun-simţ, întemeiată pe lege şi pe situaţia sistemului judiciar, să se creeze un serviciu, nu o direcţie, cu număr minim de procurori, cinci, faţă de statistica acestor infracţiuni, în cadrul Parchetului General. Dacă se vor crea tot timpul structuri specializate peste structuri specializate, nu avem nicio garanţie că se vor elimina abuzurile.
Apoi chestiunea cu Inspecţia Judiciară. Noi ne-am opus în mod clar creării acelui consiliu naţional de integritate. Asociaţia Magistraţilor din România a atacat şi hotărârea CSM din 2016 de creare a consilierului de etică la nivelul fiecărei instanţe, am şi câştigat în prima instanţă. Deci clar vrem autonomia, vrem independenţa Inspecţiei Judiciare, dar supunerea ei unui astfel de consiliu nu vedem cum ar putea să asigure această autonomie.
Apoi în legătură cu răspunderea magistraţilor. Asociaţia Magistraţilor din România a spus mereu că nu fugim de răspundere, nimeni nu cere eliminarea răspunderii din lege, dar ea există, este civilă, este materială, este disciplinară, este penală. Cum mai dorim mai mult de atât? Am pus data trecută întrebarea retorică: Au fost vreodată situaţii în care textele actuale de lege au împiedicat promovarea unor acţiuni în regres?
Reporter: - Şi ce credeţi că împiedică acest lucru totuşi, dacă nu există nicio acţiune în regres până în prezent?
Andreea Ciucă: - Asta nu este problema noastră, este a titularului acţiunii. De vreme ce tu ai cadrul legal, este ca la nivel individual: tu poţi da în judecată dacă cineva îţi încalcă un drept sau o libertate. Faptul că ai dat nu pune culpa pe dispoziţia legală. Deci avem un cadru de răspundere chiar mai sever decât multe state europene. A fost interpretat la un moment dat în mod greşit demersul nostru, că noi nu dorim răspundere. Nu, nu am spus-o niciodată. Răspunderea este pe cele patru criterii, aşa cum are orice cetăţean din această ţară şi vrem să fim în rândul cetăţenilor, dar nu o împovărare exagerată pe toate căile.
Reporter: - Este sistemul judiciar rupt în două în momentul de faţă? Sunt mulţi magistraţi care susţineau nevoia unui boicot total pe proiectele de legi şi magistraţi care vă reproşează faptul că participaţi la aceste dezbateri deşi adunările generate din instanţe şi parchete au decis să se opună modificării legii.
Andreea Ciucă: - Nu este un boicot general. Fiecare şi-a expus punctul de vedere şi e bine că sunt puncte de vedere diferite. Cred că nu ne mai dorim perioada unanimităţii care nu a fost decât o ipocrizie. Pe de altă parte, nu toate adunările generale au spus că nu se întâmple nimic în legătură cu atitudinea noastră faţă de acest proiect. Vreau să spun că la nivelul curţilor de apel, din cunoştinţele noastre, două treimi, adică 10 din 15, au formulat propuneri în adunările generale. În chestiunile de bază în care colegii noştri au fost împotrivă şi au explicat că pot afecta independenţa, că nu trebuie adoptate, şi Asociaţia a avut exact acelaşi punct de vedere. Dar faptul că există şi propuneri bune... nu am auzit un cuvânt de la aceşti colegi despre separarea carierelor, despre reparaţia integrală, despre trecerea de la o carieră la alta, despre promovarea procurorilor direct la ÎCCJ, despre chestiunile vătămătoare care au fost scoase din propuneri. Deci eu cred că dacă colegii noştri ar fi analizat toate aceste chestii ar fi ajuns la aceeaşi concluzie. Ni se reproşează că participăm? Aţi văzut modalitatea în care participăm. Nu suntem "yes-meni", am repetat-o de 100 de ori. Iar faptul de a întoarce pur şi simplu spatele şi de a comenta pe computer nişte chestii nu cred că va opri procesul legislativ. Nu ştim ce putem să facem, dar dacă putem măcar o parte din lucruri care sunt după părerea noastră negative să le corectăm, eu zic că merită să ne luptăm. Şi lupta este aceasta, acolo la organul de decizie, nu stând după un computer.
***
