Premium
Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a anunţat luni că dezarmarea Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), prevăzută să se încheie la sfârşitul lui mai conform acordului de pace, a fost amânată cu 20 de zile, iar reintegrarea membrilor acestei gherile în viaţa civilă - cu 60 de zile, informează marţi AFP, potrivit agerpres.ro.
El a dat asigurări că acest lucru 'nu afectează în niciun fel decizia fermă şi angajamentul clar al guvernului şi al FARC de a aplica acordul' de pace istoric, semnat în noiembrie 2016 cu gherilele marxiste.
COD ROȘU de PROTESTE: Legea salarizării scoate mii de angajați în stradă
Preşedintele Columbiei a adăugat că el a decis, de asemenea, 'să prelungească viabilitatea zonelor de tranziţie şi de normalizare pentru două luni suplimentare, până la 1 august'.
Aproape 7.000 de membri ai celei mai importante gherile din Columbia, provenită dintr-o insurecţie a ţăranilor fără pământuri în mai 1964, s-au adunat în 26 de zone ale ţării pentru a depune armele sub supravegherea ONU şi pentru a pregăti revenirea lor la viaţa civilă.
Dezvăluirea care aruncă-n aer scena politică: Bani din fotbal pentru campania electorală din 2014
Liderul statului columbian a afirmat că, 'în pofida întârzierilor înregistrate, între altele din cauza dificultăţilor logistice în stabilirea acestor zone, procesul (de predare a armelor) a fost ordonat, în toată siguranţa şi fără probleme majore'.
'Acest timp suplimentar ne va permite să punem în aplicare cum se cuvine procesul de reîncorporare a foştilor membri FARC în viaţa civilă şi fără arme', a adăugat el.
Santos, al cărui guvern a început la 7 februarie negocieri cu Armata de Eliberare Naţională (ELN, guevaristă), ultima gherilă activă cu circa 1.500 de membri, a subliniat că pacea este 'ireversibilă' şi că după semnarea acordului 'nu a avut loc nicio confruntare între forţele de ordine şi membrii FARC'.
De asemenea, el a precizat că a semnat peste 30 de decrete-lege, cum l-a autorizat parlamentul pentru aplicarea acordului de pace, în special în vederea creării unei unităţi pentru căutarea dispăruţilor şi oficializarea proprietăţii de pământuri.
Conflictul armat a implicat din anii 1960 circa 30 de gherile, paramilitari şi forţele armate, soldându-se cu cel puţin 260.000 de morţi, peste 60.000 de dispăruţi şi aproape şapte milioane de strămutaţi.
