Adevarul:
Potrivit unor surse politice, PSD va juca dur la negocierile cu Klaus Iohannis: va insista pe varianta Liviu Dragnea premier, cu argumentul că legitimitatea votului popular bate interdicţia din Legea de funcţionare a Guvernului. La rândul său, Iohannis are mai multe variante teoretice de refuz, dar mai degrabă utopice. Prima: poate să propună un alt membru PSD pentru funcţia de premier. „Exclus. Nimeni din partid nu va accepta să formeze un Guvern la propunerea lui Iohannis. Singura noastră variantă este Liviu Dragnea“, spune un lider PSD pentru „Adevărul“. În acest moment, Liviu Dragnea controlează partidul până la os, iar posibilitatea unei rebeliuni interne este exclusă.
A doua variantă: Iohannis poate să propună un premier din afara PSD, care apoi să strângă o majoritate în Parlament. Însă pare din start un scenariu imposibil, în condiţiile în care PSD s-ar putea să obţină singur peste 50% în urma redistribuirii. „Dacă va marşa pe aceste idei, ambele propuneri de premier vor pica în Parlament şi vom ajunge la alegeri parţiale. Iar nouă ne convin alegerile parţiale, pentru că atunci am trece cu siguranţă de pragul de 50% “, spun sursele citate. Constituţia îi permite preşedintelui să dizolve Parlamentul dacă două propuneri de premier nu reuşesc să strângă o majoritate. Însă în contextul actual, cu un PSD mai puternic ca niciodată, o asemenea mişcare ar putea mobiliza şi mai puternic electoratul social-democrat la urne, astfel încât partidul condus de Liviu Dragnea să obţină 50% dintr-un foc.
Aşadar, preşedintele este prins între ciocan şi nicovală. „Şeful statului vrea să respecte şi Constituţia, dar şi legile în vigoare“, au declarat, pentru „Adevărul“, surse din Administraţia Prezidenţială. Mai exact, Cotroceniul se teme că, dacă preşedintele îl va accepta pe Dragnea îşi va încălca cuvântul dat, deci va mai pierde din încrederea publică, şi aşa în scădere. „Nu voi renunţa la condiţia ca viitorul premier să nu fie penal. Şi când se angajează paznici, prima condiţie e să nu aibă cazier. Cum ne imaginăm că ţara va fi păzită de unul cu dosar penal? Este absolut inimaginabil!“, spunea şeful statului în octombrie, la Adevărul Live.
Pe de altă parte, dacă îl refuză pe Dragnea, se va transforma automat în preşedinte jucător, iar comparaţia cu Traian Băsescu este inevitabilă, dar mai ales sumbră pentru echipa preşedintelui Iohannis. „Deocamdată aşteptăm consultările, vom lua pulsul partidelor, apoi vom decide. Dar un lucru vreau să fie clar: preşedintele nu se va abate de la modelul de conduită impus în spaţiul public“, spun surse din Administraţia Prezidenţială.
O variantă de compromis ar fi ca Iohannis să-l accepte pe Dragnea, dar cu anumite condiţii impuse, cum ar fi angajamentul că PSD nu va modifica legislaţia penală. Practic, s-ar pune problema unui nou pact de coabitare.
RFI:
Opt responsabili europeni printre care se află miniştrii Muncii din Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Austria şi Suedia cer o reformă a legislaţiei actuale care reglementează munca salariaţilor detaşati într-un stat european. Acestia spun că vor să lupte împotriva societăţilor care sunt create cu singurul scop de a profita de diferenţele salariale care există între diversele ţări europene şi atenţionează că un tratament demn şi echitabil al muncitorilor şi libertatea de circulaţie nu ar trebui să intre în contradicţie.
In Franţa, directiva prin care o societate europeană poate trimite temporar, salariaţi într-un alt stat comunitar, este criticată de toate părţile. Există un consens politic că textul promulgat în 1996 nu mai poată să rămână în forma actuală.
In martie acest an, Marianne Thyssen, comisarul european al muncii şi afacerilor sociale anunţa că vrea să corecteze textul şi implicit sistemul prin care europenii pot lucra într-o altă ţară comunitară. Iniţiativa a provocat îngrijorarea unei părţi a Europei – Polonia, România şi statele baltice.
Politicienii francezi susţin că în actuala formă, textul încurajează ‘dumpingul social’ şi concurenţa neloială între societăţile care angajează un localnic şi cele care recurg la muncitori detaşaţi.
Chiar şi dacă beneficiază de drepturi fundamentale de bază, existente în ţara gazdă – salariu minim pe economie, o legislaţie care reglementează timpul de muncă ori pe cea a zilelor libere şi a concediilor, salariaţii detaşaţi continuă să depindă de compania ‘expeditoare’, în baza contractului de muncă semnat. Cotizaţiile sociale sunt achitate în ţara de origine , în virtutea unor reguli fixate de acest stat şi nu de ţara care îl primeşte pe salariat. In fapt, mulţi muncitori detaşaţi au salarii mai mici decat localnicii angajaţi pe termen lung.
Comentează