Premium
Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi ministrul apărării Lorenzo Guerini au cerut sâmbătă ca Uniunea Europeană să-şi asume o mai mare responsabilitate în faţa crizelor internaţionale, să înceteze să mai acţioneze cu timiditate şi să joace un rol activ în stabilitatea şi pacea mondiale, transmite EFE.
Niciunul dintre cei doi nu s-a referit în mod explicit la Afganistan, însă declaraţiile lor survin la câteva zile după ce prim-ministrul italian Mario Draghi a criticat poziţia UE în gestionarea crizei afgane şi a spus că aceasta dovedeşte sărăcie" în ceea ce priveşte confruntarea fenomenului migraţiei.
La Forumul de dialog European House - Ambrosetti, care se desfăşoară sâmbătă şi duminică în oraşul italian Cernobbio (nord), pe malul lacului Como, Mattarella a declarat într-un discurs că UE trebuie să contribuie la promovarea "păcii, dezvoltării, securităţii şi stabilităţii internaţionale" şi că are nevoie de "o politică externă şi de securitate comună".
"Este vorba despre o chestiune în care UE s-a mişcat până acum cu prea multă timiditate şi care, din contră, reprezintă continuarea naturală a acestei suveranităţi comune, menită totodată să garanteze cetăţenilor europeni continuarea unei experienţe de creştere şi progres. Europa nu-şi poate permite luxul de a lipsi din scenariile şi evenimentele ale căror consecinţe reverberează asupra ţărilor care fac parte" din blocul european, a avertizat el.
La rândul său, ministrul apărării italian a declarat - potrivit unui comunicat de presă - într-o întrevedere la Washington cu omologul său american, Lloyd Austin, că este nevoie de "o mai mare asumare a responsabilităţii din partea Uniunii, nu în opoziţie, ci în deplină sinergie cu NATO". "Promovarea dezvoltării capacităţii militare europene trebuie interpretată ca o acţiune naturală şi coerentă pentru întărirea pilonului european al Alianţei Atlantice", a subliniat Guerini.
Prezent la Forumul de la Cernobbio, ministrul economiei din Franţa, Bruno Le Maire, a pledat şi el pentru "o Europă mai puternică" ce-şi construieşte "independenţa politică" şi o "suveranitate tehnologică", în loc să se cantoneze în rolul de "piaţă comună", transmite AFP.
"Vrem să ne batem pentru o Europă care îşi ocupă locul de mare putere în lume, alături de Statele Unite şi de China" şi care "apără un anumit număr de valori". Printre aceste valori figurează "solidaritatea între naţiuni" şi "un model de dezvoltare economică respectuos cu mediul", a explicat Le Maire, a cărui ţară va prelua în ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, potrivit Agerpres.ro.
"Nu există suveranitate politică fără suveranitate tehnologică. Nu putem fi suverani din punct de vedere politic când depindem de străinătate pentru semiconductori, baterii electrice sau spaţiu", a avertizat oficialitatea franceză. "Trebuie să construim această independenţă europeană prin relocalizarea producţiilor industriale şi prin construirea de noi reţele de merit în sectoare precum hidrogenul, inteligenţa artificială, bateriile electrice, biotehnologiile sau sănătatea", a explicat el. Pentru a finanţa aceste investiţii, "este nevoie de uniunea pieţelor de capital şi de uniunea bancară". "Sperăm să înregistrăm progrese în aceste domenii în care mizele financiare sunt foarte mari", a declarat Le Maire.
Franţa caută totodată "să ajungă la un consens european în timpul preşedinţiei franceze (a Consiliului UE - n.r.) în ceea ce priveşte impozitarea minimală" a multinaţionalelor, a mai spus ministrul economiei francez. Irlanda, Ungaria şi Estonia ezită să adere la acordul încheiat în iulie de ţările din G20 care prevede instaurarea unui impozit mondial de cel puţin 15% asupra profiturilor multinaţionalelor şi repartizarea mai echitabilă a drepturilor de a taxa aceste companii.
"Nu sunt îngrijorat de capacitatea noastră de a găsi un consens între europeni în ceea ce priveşte impozitarea internaţională... am ajuns la un acord în G7, în G20, la OCDE, dezbaterea politică a evoluat în mod evident", a spus Le Maire. "Am avut discuţii constructive cu irlandezii" cu ocazia deplasării preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, la Dublin, la sfârşitul lunii august. "Mai este încă nevoie de discuţii şi de muncă în acest sens, dar sunt încrezător în capacitatea celor 27 de state membre (ale UE) de a ajunge la un acord", a dat el asigurări.
În ceea ce priveşte scena politică internaţională, Bruno Le Maire a atras atenţia că provocările la adresa securităţii care au apărut după preluarea puterii de către talibani în Afganistan ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru UE. "Europa trebuie să devină superputerea numărul trei, în afară de China şi de Statele Unite. Haideţi să deschidem ochii, ne confruntăm cu ameninţări şi nu ne mai putem baza pe protecţia Statelor Unite. (...) Afganistanul este un semnal de alarmă", a avertizat Le Maire, adăugând că Europa se confruntă cu ameninţări de securitate şi în Orientul Mijlociu şi în Africa.
Ministrul francez a explicat că Parisul a decis să investească 1,7 miliarde de euro în plus în apărare în acest an şi că ar dori să vadă şi alte ţări europene făcând acelaşi lucru.
