Premium
Robert Cazanciuc, preşedintele Senatului, afirmă că Guvernul PNL ratează criteriile stabilite pentr adoptarea monedei euro în 2024. La aniversarea a 185 de ani de când leul a devenit moneda oficială a Ţării Româneşti, Cazanciuc susţine că România va prinde şi aniversarea a 200 de ani tot cu leul ca moneda naţională.
"Astăzi aniversăm 185 de ani de când, leul a fost adoptat monedă oficială în Țara Românească. Guvernarea PNL ne va da ocazia să sărbătorim și 200 de ani, cu toate că strategia națională de adoptare a monedei euro prevedea termenul de convergență în 2024.
În 1835 domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituia ca monedă a țării, leul, echivalentul a 60 de parale otomane. Avea să fie doar o monedă scriptică, de cancelarie, pentru anumite tranzacții, taxe și impozite care se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. Doar după alți 32 de ani, în 1867, leul intra în circulație primind 100 de diviziuni, denumite bani.
În ultimii 15 ani, după aderarea la Uniunea Europeană și stabilirea zonei Euro, s-au întocmit diverse strategii pentru a adera la moneda euro și a renunța la leu. Vremurile au fost potrivnice, a venit criza din 2008, iar planurile au rămas fără finalitate.
Planul actual de adoptare a monedei euro a fost realizat de guvernul PSD, conform OUG nr. 24/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro, aprobată prin Legea nr. 249/2018.
Alături de alte şase ţări, România se înscrie în cursa statelor membre ale Uniunii Europene pentru adoptarea monedei euro, ceea ce ar însemna participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, după îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergență.
O dată la doi ani, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană întocmesc Raportul de convergență care evaluează progresele înregistrate de statele membre în direcția aderării la zona euro. Ultimul raport, din iunie 2020, a trecut neobservat în plină pandemie Covid-19.
Însă ceea ce nu poate fi trecut cu vederea este faptul că în timpul guvernării PNL, cele mai importante criterii de convergență s-au deteriorat semnificativ!
Referitor la deficitul bugetar care nu trebuie să depășească 3% din PIB, fiind unul din principalele criterii cantitative, care depinde de voința politică, raportul BCE menționează: ”În România, deficitul bugetar a consemnat o deteriorare pronunțată de la data publicării Raportului de convergență 2018, ponderea în PIB a acestuia urcând de la 2,6% în 2017 la 4,3% în 2019, iar o procedură de deficit excesiv a fost deschisă în aprilie 2020.”
Cifrele arată că până în trimestrul IV 2019, cheltuielile bugetare au fost ținute sub control, dar în decembrie 2019, guvernul PNL a ținut să îndeplinească ceea ce se numește “a self fullfiling prophecy” cu privire la așa zisul dezastru lăsat de PSD și a scăpat cu bună știință cheltuielile de sub control, în beneficiul clientelei politice.
Scopul era să lase impresia unei situații dezastruoase de la care, teoretic, nu te poți îndrepta decât către mai bine. Dar a venit anul 2020, cu ceea ce domnul Taleb a denumit “fenomen de lebădă neagră“, respectiv pandemia Covid-19, astfel încât socoteala nu se mai potrivește cu cea de anul trecut, iar deficitul bugetar, cu puțin noroc, poate nu va avea două cifre, în 2020.
Deci, după ce a creat artificial o situație dezastruoasă, a venit pandemia și a făcut-o și mai dezastroasă, iar guvernul PNL știe că nu va mai fi credibil să dea vina pe greaua moștenire PSD și s-a hotărât să tragă niște foloase, dar pentru asta avea nevoie de bani… Soluția la îndemână a fost creșterea datoriei publice.
Guvernul PSD a lăsat o situație de invidiat cu privire la datoria publică, respectiv un nivel de 35% din PIB. Acesta a depășit 45% în numai câteva luni de guvernare PNL “competentă”.
Îndatorarea masivă a venit cu un cost crescut al ratei dobânzilor, în ciuda lichidității mari de pe piața locală, ceea ce afecteaza un alt criteriu de convergență, respectiv nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. La raportul din 2018, România alături de Polonia depășea nivelul de referință, iar în 2020 România a rămas singura țară în această situație, cu o rată a dobânzii pe termen lung de 4,4%, în creștere față de 2018.
În concluzie, PNL a creat toate premisele de a aniversa 200 de ani de la instituirea leului, ca monedă națională, în ciuda planului de adoptare a monedei euro până în 2024", scrie Cazanciuc pe Facebook.
