Premium
Tirurile Coreei de Nord - care pare că a lansat rachete balistice cu rază scurtă de acţiune - ar putea să complice negocierile în dosarul nuclear cu Statele Unite, a avertizat joi preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, relatează AFP. ”Indiferent care ar fi fost intenţiile Coreei de Nord, noi avertizăm că acest lucru ar putea să facă negocierile mai dificile”, a declarat la televiziune Moon Jae-in, informează News.ro.
Phenianul, care a efectuat deja tiruri în urmă cu mai puţin de o săptămână, ar fi procedat joi la tirul a două rachete, în momentul în care emisarul american pentru Coreea de Nord se afla în vizită la Seul.
Phenianul ”a tras ceea ce par să fie două rachete cu rază scurtă de acţiune”, a anunţat armata sud-coreeană într-un comunicat.
Tirurile au fost efectuate către est, pe distanţe de 270 şi 420 de kilometri.
Washingtonul şi Seulul procedează la analize, a precizat armata sud-coreeană.
Anterior ea a precizat că ”tiruri de proiectile” au fost efectuate de la Sino-ri, o bază militară aflată în serviciu de mai multe decenii şi situată la 75 de kilometri nord-vest de capitală.
În mod oficial, Coreea de Nord nu a procedat la un tir de rachetă din noiembrie 2017.
Însă mai multe proiectile au fost trase sâmbătă, inclusiv o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune, potrivit unor experţi.
Aceste tiruri constituie un eveniment ”profund îngrijorător, iar ”acest lucru contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor între cele două Corei şi la eforturile vizând o atenuare a tensiunilor militare”, a declarat anterior declaraţiei lui Moon Jae-in un purtător de cuvânt al preşedinşiei sud-coreene.
”Obiectivul lui Kim, în afară de arăta că aceste programe de înarmare devin tot mai puternice, este clar - să arate Americii şi aliaţilor săi că, dacă nu sunt dispuşi să facă compromisuri cu privire la condişiile denuclearizării, Phenianul ăşi va urma propriul drum”, a comentat Harry Kazianis de la grupul de reflecţie conservator american Center for the National Interest.
Aceste tiruri au avut loc la câteva ore după sosirea la Seul a lui Stephen Biegun, reprezentantul special american pentru Coreea de Nord.
Stephen Biegun s-a întâlnit joi cu omologul său sud-coreean Lee Do-hoon.
El urmează să se întâlnească, vineri, cu miniştrii sud-coreeni de Externe şi ai Unificării. Obiectivul său este să încerce să relanseze negocierile de ”denuclearizare” între Washington şi Phenian, în prezent aflate în suspans.
Problema unui ajutor alimentar pe care Seulul urmează să-l trimită vecinului său din Nord urmează să fie şi ea abordată.
Prin aceste noi tiruri, Phenianul ”transmite un mesaj clar potrivit căruia nu se va mulţumi doar cu ajutorul umanitar”, relevă Hong Min, un cercetător la Institutul Coreea al Unificării Naţionale, cu sediul la Seul.
Regimul vrea să obţină ”garanţii de securitate înschimbul procesului denuclearizării”, adaugă el.
În privinţa tirurilor de sâmbătă, imagini publicate de presa nord-coreeană arată un dispozitiv similar rachetei ruse de tip Iskander, potrivit unor experţi.
Ea seamănă unei arme prezentate de Coreea de Nord la defilarea militară de anul trecut, în momentul în care începea destinderea în peninsulă.
Phenianul a refuzat, însă, să folosească denumirea ”rachetă” şi a anunţat că exerciţiul a implicat ”mai multe lansatoare de rachete cu rază lungă de acţiune şi arme tactice ghidate”.
Ar fi fost vorba despre un ”exerciţiu de rutină”, care s-a desfăşurat în apele apele sale teritoriale, iar proiectilele nu reprezintă vreo ameninţare la adresa Statelor Unite, Coreei de Sud şi Japoniei, a declarat un reprezentant nord-coreean.
Washingtonul nu a folosit nici el denumirea ”rachetă”. Preşedintele american Donald Trump prezintă absenţa timp de peste un a testelor nucleare sau tirurilor de rachete balistice intercontinentale (ICBM) drept un succes major de politică externă.
Prin această serie de tiruri, Nordul vrea să-şi arate Statelor Unite sentimentul de frustrare de după eşecul summitului de la Hanoi, la sfârşitul lui februarie, potrivit unor analişti.
În întâlnirea istorică cu preşedintele american Donald Trump, în iunie 2018, la Singapore, dictatorul nord-coreean Kim Jong Un s-a angajat să ”acţioneze în vederea denuclearizării complete a peninsulei coreene”.
Însă scepticismul a crescut odată cu lipsa unor progrese concrete, iar cei doi lideri s-au despărţit, în februarie, în Vietnam, cu un mare dezacord. Kim reclama o ridicare a unor sancţiuni prea importantă în ochii lui Trump, în schimbul unui început al unei ”denuclearizări” considerat prea timid.
În paralel, Kim s-a întâlnit, la sfârşitul lui aprilie, cu preşedintele rus Vladimir Putin, la Vladivostok, în cadrul primului lor summit, în care s-a plâns de ”reaua credinţă” a americanilor în criza nucleară.
De la eşecul de la Hanoi, Coreea de Nord a acuzat Seulul că s-a aliniat Washingtonului, iar relaţiile între cele două ţări surori şi inamice s-au degradat din nou.
