Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Presedintele Tribunalului Timiș, după concluziile avocatului CJUE: 'Doare faptul că ies la iveală toate mizeriile ascunse sub preș'

www.facebook.com
adriana stoicescu

Presedintele Tribunalului Timiș, Adriana Stoicescu, susține că pentru o justiție independentă Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție trebuie lăsată să lucreze. Ea a comentat concluziile avocatului general al Curții de Justiție a Ununii Europene, Michal Bobek, care arată că dreptul Uniunii se opune existenţei unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi atât timp cât aceasta nu e justificată de motive reale şi suficient de importante. În opinia lui Bobek, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică.

„Nimic nu ii este mai drag romanului decat minciuna.

Ca e una gogonata sau un adevar spus pe jumatate, nu conteaza.

Sa iasa cum vrem noi, in rest...potopul.

Au facut valuri concluziile avocatului general CJUE, in cauzele ce privesc, printre altele, infiintarea sectiei de investigare a infractiunilor din justitie.

Ne spune avocatul general ca "dreptul uniunii se opune infiintarii unei sectii de parchet cu competenta exclusiva pentru magistrati daca infiintarea nu este justificata de motive reale si suficient de importante si daca nu este insotita de garantii suficiente pentru a inlatura orice risc de influenta politica asupra functionarii si compunerii sale".

Partizanii desfiintarii sectiei au jubilat instantaneu, transmitand ca infiintarea sectiei incalca dreptul european.

Aceasta este o minciuna.

Ne aflam in fata unei opinii, nu a unei decizii a Curtii, cu valoare interpretativa.

In al doilea rand, acelasi avocat arata ca "Romania are dreptul de a-si concepe dupa cum considera de cuviinta institutiile si procedurile nationale."

Este greu de explicat unor sisteme de drept cum sunt cele occidentale ca, intr-o tara membra UE, un deziderat firesc, asa cum ar fi trebuit sa fie ofensiva anticoruptie, s-a metamorfozat intr-atat incat a deviat de la scopul sau si a fost manipulata in interesul altora, pana a devenit politica de stat.

Este greu sa explici unor judecatori europeni ca ai avut mii de judecatori interceptati pe mandate de siguranta nationala, pentru ca au existat denunturi ale unor inculpati, dornici sa isi usureze situatia sau doar iubitori de razbunare.

Este greu sa explici cum s-au simtit colegii anchetati, suspendati ani de zile, traind de pe o zi pe alta, transformati peste noapte in dusmani ai poporului pentru ca, mai apoi, sa li se spuna ca au fost victime colaterale.

Desigur ca vor putea spune ca numarul judecatorilor cercetati este mic si nu justifica infiintarea unei sectii.

Dar nu acesta trebuie sa fie criteriul, ci unul atat de drag Europei, dreptul la o instanta impartiala: cat de impartial poti fi, tu, jude in penal, cand procurorul tau de caz, din dosarul de azi, maine poate fi acuzatorul tau.

Vorbind despre garantiile de independenta, trebuie sa stiti ca procurorii nu sunt independenti decat in dispunerea solutiilor.

Potrivit legii 303/2004, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului iererhic, SUB AUTORITATEA MINISTRULUI JUSTITIEI.

In acelasi timp, judecatorii sunt independenti si SE SUPUN NUMAI LEGII.

Judecatorii trebuie sa ia decizii fara niciun fel de restrictii, influente, presiuni si amenintari, din partea oricarei autoritati, inclusiv autoritati judiciare.

Procurorii sefi DNA, DIICOT, procurorul general sunt numiti de presedintele Romaniei, LA PROPUNEREA MINISTRULUI JUSTITIEI.

Singurul procuror sef sectie numit de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, deci FARA nicio implicare politica, este cel al SIIJ.

Acum, stau si eu si intreb, ca un amarat de judecator de tribunal ce sunt.

Despre ce vorbim noi?

Cand ai o sectie speciala, condusa de un procuror nenumit politic, ai o problema, dar cand timp de 20 de ani ai avut magistrati, judecatori si procurori deopotriva, cercetati de o sectie condusa de un sef numit eminamente politic, a fost totul in regula.

Eu zic asa: daca vreti o justitie independenta, luati-va mainile de pe SIIJ.

Cred ca doare faptul ca ies la iveala toate mizeriile ascunse sub pres.

Cred ca doare ca vedem fata hada a unora dintre noi.

Cred ca readucerea SRI in dosare pare a fi singura cale de a ne corija pe noi, astia prea independenti, cei care am pierdut "calea cea buna".

Veti scapa curand de noi, nu am nicio indoiala...

Veti avea justitia voastra...

Dar va rog!

Nu mai mintiti!”, a precizat Adriana Stoicescu, președintele Tribunalului Timiș, pe Facebook.

Concluziile avocatului general al CJUE vin după cele şase procese deschise de instanţele din România prin care acesteau au contestat modul în care a fost înfiinţată şi funcţionează mult discutata Secţie specială. Dupa ce avocatul general şi-a anunţat concluziile, CJUE va da un verdict final în următoarele săptămâni, informează Mediafax.

Printre altele, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Piteşti şi Curtea de Apel Bucureşti i-au cerut Curţii să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Totodată, i s-a solicitat CJUE să răspundă în legătură cu procedura de numire a conducerii Inspecţiei Judiciare, chiar şi cu titlu provizoriu.

În ianuarie 2020, părţile implicate şi-au susţinut pledoariile şi au răspuns întrebărilor. România a fost reprezentată de agentul guvernamental pentru CJUE, Emilia Gane. La discuţii au mai participat judecătorul Dragoş Călin de la Curtea de Apel Bucureşti, procurorul militar Bogdan Pîrlog, dar şi Răzvan Horaţiu Radu, fost adjunct al procurorului general. În ceea ce priveşte CSM, acesta a fost reprezentată de avocatul clujean Radu Chiriţă.

Desfiinţarea SIIJ a fost susţinută printr-un memorandum al ministrului Justiţiei şi aprobată de Guvernul României, fiind una dintre priorităţile Executivului condus de Ludovic Orban.

La început de februarie, Ministerul Justiţiei a lansat un proiect pentru desfiinţarea secţiei speciale, însă procedura de dezbatere publică a fost întreruptă ulterior. Apoi, procurorul general Gabriela Scutea a declarat că SIIJ trebuie să funcţioneze, atât timp cât este prevăzută de legislaţia în vigoare, chiar dacă este o "creaţie artificială".

Pe parcursul lui 2019, Adina Florea a fost refuzată de nu mai puţin de şapte ori la conducerea secţiei speciale. Într-un final, în decembrie anul trecut, Florea a depus o cerere la CSM de retragere a candidaturii din procedura de numire în funcţia de şef al SIIJ.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.