Premium
Premierul libanez Saad al-Hariri a convenit duminică un pachet de reforme cu partenerii de guvernare, pentru atenuarea crizei economice, pe fondul protestelor de amploare care cer înlăturarea elitei guvernamentale marcată de corupţie, transmite Reuters, potrivit news.ro.
Oficialii au declarat că acordul a fost convenit în timp ce sute de mii de protestatari au ieşit pe străzi pentru a patra zi consecutiv, în cea mai mare demonstraţie din ultimele decenii împotriva autorităţilor.
O mare de oameni, unii purtând steaguri libaneze, au cerut o revoluţie, protestele semănând cu revoltele declanşate în lumea arabă în 2011, în care patru preşedinţi au fost înlăturaţi din funcţii.
Hariri, care conduce un guvern de coaliţie marcat de rivalităţi sectare şi politice, a dat vineri un termen de 72 de ore partenerilor săi pentru a conveni reforme care să detensioneze criza, în caz contrar ameninţând cu demisia.
Premierul şi-a acuzat rivalii că împiedică măsurile de reformă care ar putea debloca ajutoare occidentale în valoare de 11 miliarde de dolari şi care ar ajuta la prevenirea colapsului economic.
Citește și: Doi tineri au murit într-un accident produs pe DNE 578
Deciziile de reformă prevăd reducerea cu 50% a salariilor actualilor şi foştilor preşedinţi, miniştri şi parlamentari şi reducerea beneficiilor în instituţiile de stat. Reformele mai obligă banca centrală şi băncile private să contribuie cu 3,3 miliarde de dolari pentru a se ajunge la un deficit bugetar aproape de zero în bugetul din 2020.
Reformele mai includ un plan de privatizare a sectorului de telecomunicaţii şi reorganizarea sectorului energiei electrice, care reprezintă una dintre cele mai mari poveri pentru finanţele publice.
Surse guvernamentale au declarat că guvernul condus de Hariri va avea o şedinţă luni la prânz, la palatul prezidenţial, pentru a aproba măsurile de reformă.
Protestele anti-guvernamentale au început joi, alimentate de condiţiile economice dificile şi de nemulţumirea provocată de corupţie. Protestele au dus la demisia a patru miniştri membri ai partidului creştin Forţele Libaneze.
Dacă Hariri, un musulman sunit care este susţinut în mod tradiţional de Occident şi de aliaţii suniţi din Golful Persic, va demisiona, ar fi mai dificil pentru diferitele partide să formeze un nou guvern.
Într-un astfel de guvern nou, Hezbollah, susţinută de Iran, şi aliaţii săi ar putea obţine un control mai mare, schimbare care ar face aproape imposibil pentru donatorii internaţionali şi ţările din Golf, aflaţi în conflict cu Iranul, să ofere ajutor sau investiţii.
În lipsa finanţării străine, oficialii şi economiştii anticipează o devalorizare a monedei sau un default al datoriilor în următoarele luni.
FMI a anunţat săptămâna trecută că criza libaneză necesită măsuri de austeritate, precum majorări de taxe sau taxe pe carburanţi, măsuri pe care politicienii s-au angajat să nu le ia.
Economia libaneză a înregistrat anul trecut o creştere de doar 0,3%. Potrivit FMI, reformele sunt necesare pentru a tempera deficitul bugetar şi datoria publică, aşteptată să ajungă la 155% din PIB până la sfârşitul acestui an.
