Prețurile produselor din magazine nu au crescut din cauza energiei, iar autoritățile ar trebui să analizeze mai atent motivele reale ale scumpirilor, a declarat luni vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Oficialul a subliniat că datele analizate de ANRE arată că, după ieșirea din schema de plafonare a prețurilor la energie, consumatorii noncasnici nu au plătit mai mult pentru electricitate.
„Consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate. Era undeva la 1,16 lei și, după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei”, a explicat acesta, conform Digi24.
În aceste condiții, oficialul ANRE susține că scumpirile produselor din magazine nu pot fi justificate prin creșterea costurilor cu energia.
„Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de kilowați, cu acele praguri de 100, 255 și 300. Dacă ne gândim că prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate că nu este din cauza energiei”, a subliniat vicepreședintele ANRE, adăugând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.
România are nevoie de mai multă producție de energie
Gabriel Andronache a explicat că scăderea prețurilor la energie depinde în primul rând de creșterea producției interne și de dezvoltarea interconexiunilor energetice.
Potrivit acestuia, prețul energiei electrice a crescut semnificativ în ultimul deceniu: „Ne dăm seama că avem nevoie de producție. Acesta este principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni”.
Oficialul ANRE a arătat că prețul energiei electrice a urcat de la aproximativ 36–39 de euro/MWh în urmă cu zece ani la aproximativ 108 euro/MWh în prezent.
Pentru a ilustra modul în care funcționează piața energetică europeană, Andronache a oferit exemplul Italiei, care are un preț mai mare al energiei chiar dacă importă cantități importante din Franța: „Franța exportă foarte mult și peste 80% din exportul ei merge direct către Italia, aproximativ 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este de circa 54 de terawați anual”.
În opinia sa, producția de energie trebuie să fie cât mai aproape de locul în care aceasta este consumată, pentru a asigura prețuri competitive.
România exportă energie ieftin și importă scump
Vicepreședintele ANRE a atras atenția și asupra modului în care România gestionează fluxurile de energie electrică: „Noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf de sarcină, unde prețurile sunt mari”.
Acest mecanism contribuie la menținerea unor costuri mai ridicate, într-un context în care energia reprezintă un factor esențial pentru competitivitatea economică și pentru deciziile investitorilor.
Stocarea energiei, soluția pentru echilibrarea pieței
O soluție pentru stabilizarea pieței ar fi dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, care ar permite utilizarea surplusului de producție din timpul zilei în perioadele de consum ridicat.
„Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare”, a precizat Andronache.
Potrivit datelor ANRE, România a încheiat anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproximativ 593 MW.
În același timp, în 2025 au fost retrase din exploatare capacități de producție de aproximativ 850 MW, din totalul de 1.048 MW care trebuiau închise conform obligațiilor asumate.
Vicepreședintele ANRE a mai precizat că tot mai mulți producători și prosumatori investesc în sisteme de stocare, modificându-și autorizațiile pentru a include aceste capacități, ceea ce arată că piața energetică începe să se adapteze noilor condiții din sector.
Comentează