Premium
Cum va arăta anul acesta în ce priveşte gastronomia, descoperirile medicale, artele şi arhitectura? Se poate spune că aceste domenii vor încerca să ţină pasul cu noile tendinţe - alimentaţia şi dietele se îndepărtează de conceptele elaborate şi se întorc la origini, cercetările medicale se apleacă tot mai mult către ''marea necunoscută'', creierul, şi spre boala care ne ''ia minţile'', Alzheimer, artele reflectă tulburările socioeconomice actuale, iar arhitectura tinde să satisfacă nevoia ''viscerală'' a oamenilor de a se apropia din ce în ce mai mult fizic în epoca digitalului.
Alimentaţia se întoarce la bază
În 2017, în bucătării se poartă simplitatea, dietele complicate sunt de domeniul trecutului, iar confortul revine în prim-plan. ''În ultimii ani, totul s-a învârtit în jurul dietelor, al renunţării la anumite grupe de alimente, la cumpărarea de ingrediente scumpe şi la goana după superalimente şi după ''super-sănătate''. Nimic din toate acestea nu este, însă, realist'', susţine pentru The Guardian Thomasina Miers, chef, scriitoare, prezentatoare de televiziune.
Citește și: De ce nu ține Klaus Iohannis nici un fel de aparatură tehnică în biroul prezidențial
După o perioadă în care ''fundaţiile noastre au fost zdruncinate'', în care mâncarea a ajuns să însemne ''negare, vină sau sinucidere'', a venit vremea simplificării. ''Simt că a ţine o dietă adaugă un plus de incertitudine nesănătoasă în vieţile noastre, lucru de care nu avem nevoie'', este de părere Miers. ''Mâncarea înseamnă hrănire, confort şi petrecerea timpului cu oameni care sunt importanţi pentru noi. Ea presupune camaraderie şi comunitate şi dărâmarea barierelor. Avem nevoie de asta mai mult ca oricând'', mai spune chef-ul şi totodată fondatoarea lanţului de restaurante mexicane Wahaca din Marea Britanie.
Aşadar, anul acesta în bucătărie se poartă reţetele simple, iar alimentaţia se întoarce la ''rădăcini''. ''Cel mai sănătos mod de a mânca este să te apropii cât poţi de mult de sursă. Multe legume, care sunt ieftine; multe cereale şi boabe. Carne doar ocazional şi doar de la animale care au fost bine îngrijite'', explică Miers.
Citește și: Ce are să-i reproșeze Liviu Dragnea lui Iohannis în scandalul momentului
Acest lucru nu presupune să ne petrecem mult timp şi să cheltuim o avere în bucătărie, ci ''să adoptăm o abordare de modă veche în care să evităm mâncarea procesată'', după cum susţine experta în gastronomie. ''Am trei copii şi zero timp liber, însă mâncăm bine. Cina constă de multe ori doar în kale sotată în usturoi şi ulei de măsline pe pâine prăjită, cu un ou prăjit deasupra'', a mărturisit Miers care a adăugat că este foarte probabil ca această tendinţă să apară în curând şi în restaurante. ''Când a fost ultima oară când aţi auzit pe cineva lăudând un meniu cu 20 de feluri de mâncare? Acest lucru pare desprins din deceniul trecut. Acum totul se rezumă la meniuri scurte, la gătit acasă şi la lapte de la vaci care e posibil să fi mâncat ceva iarbă în viaţa lor'', a mai spus chef-ul care este de părere că acest lucru aduce cu el ''o doză de confort''.
Citește și: Ultima NEBUNIE a lui Donald Trump: Omul care anunță președinții încă din 1957 a fost DEMIS / VIDEO
Anul neuroştiinţelor
Din punct de vedere al descoperirilor medicale, se poate spune că 2017 este anul neuroştiinţelor, în această perioadă fiind aşteptate concluziile a numeroase cercetări care au ca punct central reţelele neuronale şi efectul lor în boala Alzheimer. ''În epoca post-factum în care trăim, cred că angajamentul pe care şi l-au luat oamenii de ştiinţă faţă de societate este mai important ca oricând. Trebuie să facem eforturi pentru clădirea încrederii publicului în ştiinţă, iar pentru acest lucru trebuie să ne angajăm ca lucrările noastre şi conferinţele să fie cât de solide şi de reale este posibil, dar şi ca informaţiile pe care le publicăm să fie accesibile oamenilor'', a declarat pentru The Guardian May-Britt Moser, câştigătoare a premiului Nobel, profesoară, cercetătoare şi specialistă în psihologie la Universitatea norvegiană de ştiinţe şi tehnologie din Trondheim.
Citește și: Au pus GPS la vaci pentru ca turiștii să nu mai fie deranjați / VIDEO
În viaţa de zi cu zi ne bazăm pe abilitatea noastră de a naviga şi de a ne aminti, iar în interiorul creierelor aceste funcţii cognitive au o corelaţie fiziologică precum tiparele specifice de activitate între celulele nervoase - reţelele de celule nervoase care comunică între ele formează hărţi ale activităţi, fiecare dintre acestea declanşând o funcţie specifică, susţine Moser. ''În 2017, vom împărtăşi noi date cu privire la apariţia şi maturizarea celulelor şi a reţelelor neuronale care declanşează funcţii cognitive superioare precum auto-localizarea şi memorarea'', spune aceasta, adăugând că celule neuronale reprezintă ''punctul zero'' şi sunt ''primele care vor fi afectate de bolile neurodegenerative precum Alzheimer''.
Citește și: Tinerii fac SEX după doar 10 mesaje / STUDIU
''Numai cunoscând modul în care aceste celule se dezvoltă în reţele funcţionale, ducând la apariţia cunoaşterii şi a comportamentului, putem înţelege ce se întâmplă atunci când memoria şi simţul orientării se deteriorează, lucru observat în cazul persoanelor care sunt diagnosticate cu boala Alzheimer, a precizat Moser care s-a arătat încântată cu privire la ''noile rezultate ale laboratorului nostru, pe care le vom împărtăşi lumii în 2017''.
Citește și: România, mișcată de un nou CUTREMUR
Expoziţia Documenta 14, revigorarea noţiunii de utopie într-o lume distopică
În 2017, lumea artelor va fi marcată de revigorarea noţiunii de utopie într-o lume distopică prin expoziţia documenta care va veni, la ediţia din acest an, cu un concept cu totul nou şi neobişnuit, după cum scrie veteranul în industria artelor Stefan Kalmár, noul director al Institutului pentru Arte Contemporane din Londra.
Citește și: S-a găsit unguentul eficace împotriva maladiei Lyme
În 1955, profesorul de arte şi curatorul Arnold Bode a fondat expoziţia documenta în localitatea Kassel, din vestul Germaniei, oraş pe care Hitler a vrut să-l transforme în capitala ţării. ''Documenta a fost înfiinţată iniţial în scopul introducerii, sau mai degrabă al reintroducerii, obiectelor de artă catalogate de nazişti drept ''degenerate'' pentru publicul german postbelic. În ultimii 61 de ani, expoziţia a devenit Olimpul tuturor expoziţiilor. Nu este o bienală; este o viziune, o propoziţie şi o utopie într-o lume distopică fără speranţă'', arată Kalmár.
Citește și: Vine marea amnistie fiscala!
Adam Szymczyk, curatorul ''Documenta 14'', ce va avea loc între 10 aprilie şi 17 septembrie 2017, a decis să aducă un concept inedit, pentru prima oară în istoria expoziţiei: o parte a acesteia va fi la Kassel, iar o parte va fi într-un alt oraş european, Atena. Astfel, el va ''cartografia domeniul care descrie cel mai bine tensiunea dialectică în democraţia modernă'', explică Stefan Kalmár. ''Pe de o parte este documenta din Kassel - un vehicul post-fascist care crede în puterea transformativă a artei contemporane. Pe de altă parte este Atena, locul de naştere al democraţiei care, în ultimii ani, a devenit sinonim cu fricţiunile dintre democraţie, suveranitate naţională şi capitalism târziu'', mai arată expertul.
Citește și: Angelina Jolie și Brad Pitt divorțează cu un judecător…PRIVAT
''De-a lungul vieţii mele nu am trăit o mai mare şi mai complexă criză existenţială ca cea de astăzi - iar unei perioade complexe nu i se poate răspunde altfel decât prin propoziţii la fel de complexe. Documenta este un vehicul care conferă angajamentului complex faţă de artă şi cultură exact ceea ce este el: o manifestare ce răspunde actualităţii sociopolitice. Aceasta face ca documenta - şi în special această documenta - să fie importantă pentru că încearcă să medieze între democraţia vestică şi capitalism într-o stare de criză'', subliniază Kalmár.
Spaţiul public se reinventează pentru a aduce oamenii împreună
În ciuda dezvoltării şi omniprezenţei mediului digital în viaţa de zi cu zi, oamenii vor avea din ce în ce mai mare nevoie de interacţiune fizică, iar arhitecţii şi autorităţile care administrează oraşele vor începe să ţină cont din ce în ce mai mult de această tendinţă, este de părere Amanda Levete, arhitectă britanică, laureată a Premiului Stirling şi fondatoarea şi directoare a companiei AL_A care a proiectat intrarea şi curtea de la ''Victoria and Albert Museum'', deschise în 2017.
Citește și: Clotilde Armand dă cărțile pe față: Luptele din USR și posibila rupere a partidului
''Niciodată nu a existat o perioadă mai importantă pentru a identifica noi moduri prin care oamenii pot fi readuşi împreună'', susţine Levete pentru The Guardian. ''Avem nevoie de spaţii publice în oraşe şi în clădiri pentru a unii oamenii, spaţii în care toată lumea are ocazia de a se aduna şi de a celebra ceea ce avem în comun. Sper ca în 2017 să fim martorii transformării şi înfloririi spaţiilor exterioare comune în ceva mai profund şi mai durabil. Ca cetăţeni, probabil că le-am luat de bune pe acestea, însă acum recunoaştem rolurile pe care l-au jucat aceste părţi vitale ale ţesăturii urbane şi cerem ca oraşele şi instituţiile noastre să le extindă'', mai spune aceasta, conform Agerpres.
Citește și: Cine este David Clark, autorul unui asa zis raport despre justitia din Romania
Specialista anticipează că în 2017, dar şi mai târziu, vom vedea ''proiectele culturale ca proiecte urbane - cele care interacţionează cu oraşele şi cu vibraţia lor de nestăpânit, uşor dezordonată''. ''Îmi place să cred că MAAT, un nou muzeu pe care l-am conceput în Lisabona, al cărui acoperiş este un nou loc în care oamenii se pot apropia după bunul plac, este doar unul dintre aceste exemple şi că vor urma multe altele. Acesta este folosit de cuplurile care se bucură de apusul dincolo de Tajo, de copiii care vor să alerge în sus şi în jos pe scări, de alergători, de ciclişti şi de cei care se dau cu skateboard-ul'', a declarat arhitecta. Aceasta consideră că ''este ceva visceral la interacţiunea fizică'', iar oamenii încep să aprecieze acest lucru ''chiar mai mult pe măsura dezvoltării digitalului''.
Citește și: Cum DĂ PAPUCII fiecare ZODIE
''Va exista o revenire la planul de urbanizare pe model italian, precum harta Romei creată de Nolli, cu ale sale spaţii publice deschise care conectau un oraş, sau Piazza del Popolo a lui Todi, inima spirituală, civică şi culturală a oraşului, unde toată lumea contribuie la simţul comunităţii şi a făcut asta timp de multe generaţii. Desigur, acestea sunt idei vechi de secole şi, în 2017, sper că va exista o dezvoltare a simţului modestiei în comunitatea arhitecţilor în ceea ce priveşte recunoaşterea inspiraţiei şi moştenirii noastre, ca şi în reînnoirea idealismului postbelic, perioadă în care arhitecţii credeau că arhitectura poate ajuta la construirea unei societăţi mai bune. Uneori, a te uita înapoi poate fi un pas mai radical decât apariţia realităţii virtuale sau augmentate - însă este o abordare pe care arhitecţii şi oraşele o vor urmări din ce în ce mai mult'', este de părere Amanda Levete.
