Prima victorie de etapă a lui Dumitru Buzatu în instanță - Prelungirea arestării preventive se rejudecă

Magistraţii Curţii de Apel Iaşi au decis, luni, ca hotărârea de prelungire a mandatului de arestare preventivă în cazul lui Dumitru Buzatu, luată săptămâna trecută, de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Vaslui, să fie trimisă spre rejudecare la instanţa vasluiană.

Măsura este una definitivă.

"În baza art. 4251 alin.7 pct.2 lit. b) Cod Procedură Penală raportat la art. 204 Cod Procedură Penală şi art.5 CEDO, admite contestaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpatul-contestator Buzatu Dumitru (...) împotriva încheierii nr. 11/DLF pronunţate la data de 15.11.2023 de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Vaslui în dosarul penal nr. 2259/89/2023, încheiere pe care o desfiinţează în integralitate. Trimite cauza spre rejudecare judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Vaslui. În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de Procedură Penală, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea contestaţiilor formulate rămân în sarcina statului", se arată în încheierea Curţii de Apel Iaşi.

Ce stabilise judecătorul anterior

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Vaslui a admis miercuri, 15 noiembrie, solicitarea procurorilor DNA de prelungire a arestului preventiv pentru fostul lider PSD Vaslui şi preşedinte al Consiliului Judeţean, Dumitru Buzatu, acuzat de luare de mită.

În cazul expertului Radu Judele, deşi acesta solicitase prelungirea arestului la domiciliu, instanţa a decis înlocuirea măsurii privative de libertate cu cea a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, inculpatului fiindu-i interzis să ia legătura cu o serie de martori din dosar, printre care mai mulţi angajaţi ai Consiliului Judeţean Vaslui.

Precizările avocatului lui Buzatu:

„Scurte considerații privitoare la dosarul penal instrumentat de D.N.A. – S.T. Iași, în care este cercetat domnul Dumitru BUZATU (președintele Consiliului Județean Vaslui), a cărui apărare o asigură (de câteva zile) Societatea mea de avocați (alături de colegii din Baroul Iași):

1.1. După ce la data de 15 noiembrie 2023 Tribunalul Vaslui a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive față de clientul nostru, Curtea de Apel Iași a DESFIINȚAT ÎN INTEGRALITATE încheierea judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanță și a trimis cauza spre REJUDECARE. https://portal.just.ro/45/SitePages/Dosar.aspx...

1.2. În esență, ADMIȚÂND astăzi contestația noastră, instanța superioară a constatat NELEGALITATEA încheierii atacate, sub aspectul NEMOTIVĂRII soluției, împrejurare care confirmă și vădita NELEGALITATE a dispoziției de prelungire a arestării preventive a domnului BUZATU.

1.3. Instanța de control judiciar a validat astfel criticile noastre substanțiale, prin care am arătat că Tribunalul Vaslui a acceptat și confirmat ”din pix” cererea D.N.A., prin formulări extrem de VAGI, LACUNARE și STEREOTIPE, rezumându-se la REDAREA FORMALĂ a unor chestiuni cu caracter general și enunțând simple raționamente lipsite de logică/ sens/ bază juridică, PRELUATE INTEGRAL fie (în special) din Referatul/Propunerea D.N.A. nr. 19/P/2023 din data de 10 noiembrie 2023 de prelungire a măsurii preventive, fie din Încheierea penală nr. 70/DLF/2023 din data de 23 septembrie 2023 a aceleiași instanțe de fond.

1.4. Procedând de o asemenea manieră, judecătorul fondului a ÎNCĂLCAT obligația de a examina in concreto, în mod AUTENTIC, EFECTIV și COMPLET, susținerile/criticile domnului BUZATU și de a MOTIVA în mod corespunzător decizia de prelungire a măsurii preventive – modalitatea efectivă de soluționare a cauzei conturând chiar elemente clare ale exercitării funcției cu vădită rea-credință sau regretabilă gravă neglijență.

1.5. În context, avocații noștri au dovedit utilizarea în cuprinsul pretinsei motivări a unor sintagme/expresii/descrieri cu conținut fie SIMILAR, fie IDENTIC/aproape IDENTIC, COPIATE fiind în special din Referatul D.N.A., prin metoda copy-paste, modalitatea de tehnoredactare (caracterizată inclusiv prin preluarea acelorași greșeli de tehnoredactare sau a acelorași sintagme, respectiv a acelorași vădite erori de interpretare/aplicare a iunor dispoziții legale) conturând ipoteza în care încheierea Tribunalului Vaslui a fost tehnoredactată DIRECT pe draftul Referatului D.N.A., acesta din urmă fiind pus la dispoziția judecătorului de drepturi și libertăți pe un suport optic....

1.6. Or, la momentul analizării propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi și libertăți NU putea și NU trebuia să suplinească prin simple prezumții INCONSISTENȚA evidentă a fundamentării cererii Ministerului Public, întemeiată pe aceleași formulări SCURTE, VAGI și STEREOTIPE utilizate la fiecare propunere de prelungire a măsurii preventive în discuție (reprezentând o simplă reiterare a propunerii inițiale de luare a măsurii preventive în discuție – dispuse de Tribunalul Vaslui prin Încheierea penală nr. 70/DLF din data de 23 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1886/89/2023), însoțite de o serie de NEPERMISE denaturări substanțiale și de interpretări profund subiective pe care acuzarea le oferă (cu vădită rea-credință) unor mijloace de probă.

NB: Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) C.Proc.Pen., ”orice persoană este considerată NEVINOVATĂ până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală DEFINITIVĂ” – hotărâre care, desigur, trebuie să fie pronunțată de către o instanță de judecată imparțială și independentă, pe baza unui probatoriu complex, administrat (onus probandi) exclusiv în scopul AFLĂRII ADEVĂRULUI și al justei soluționări a cauzei.

De asemenea, în raport de Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, atâta vreme cât vinovăția unei persoane suspectate sau acuzate NU A FOST DOVEDITĂ CONFORM LEGII (respectiv printr-o HOTĂRÂRE PENALĂ DEFINITIVĂ), autoritățile publice TREBUIE SĂ SE ABȚINĂ de la prezentarea acestor categorii de persoane ca fiind vinovate și/sau de la crearea impresiei că persoanele în cauză ar fi vinovate”, scrie pe Facebook avocatul Kristian Winzer.