Premium
Primarii de comune spun că nu pot fi cumpărați prin acordarea indemnizației pentru limită de vârstă, măsură prevăzută în Codul Administrativ care urmează să fie adoptat de Guvern. Edilii spun că au dreptul la un tratament juridic similar parlamentarilor, inclusiv în domeniul pensiilor.
„Am luat cunoștință din unele luări de poziției ale unor partide politice, dar și ale anumitor organe de presă, care și-au fixat drept ținte câteva puncte care fac „deliciul” unora sau altora, dar fără să fie analizate în profunzime asupra necesității adoptării acestor măsuri, respectiv:
a) Codul administrativ nu constituie o urgență și, pe cale de consecință, trebuie urmată calea dezbaterii prin Parlament; această poziție nu ține seama de realitatea obiectivă, în sensul că, de ani și ani, în absența Codului administrativ prin care se realizează sistematizarea, concentrarea și armonizarea legislației, ne confruntăm cu o legislație tot mai stufoasă și incoerentă, cu existența unor paralelisme;
b) prin Codul administrativ se încearcă cumpărarea primarilor, acordându-le pensii speciale; această afirmație este pe cât de falsă, pe atât de irațională. Primarii, viceprimarii, președinții consiliilor județene și vicepreședinții consiliilor județene trec prin filtrul alegerilor, condiția de bază a democrației. Nicăieri în Codul administrativ nu se vorbește de vreo pensie specială! Dar, scrisă așa, știrea este mai spumoasă, efervescentă și chiar fosforescentă!
Realitatea este alta:
1. primarilor, viceprimarilor, președinților consiliilor județene și vicepreședinților consiliilor județene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la indemnizații pentru limită de vârstă, cam după același model cu ceea ce beneficiază, încă din 2006, senatorii și deputații; ori, acum, vedem cum chiar beneficiarii acestor drepturi, umplu ecranele, invocând câte și mai câte împotriva unei minime forme de apreciere materială pentru o serie întreagă de limitări la care sunt supuse aceste categorii de aleși locali în timpul exercitării mandatelor;
2. indemnizațiile pentru limită de vârstă nu sunt de natura pensiilor, ele având caracter viager, nefiind transmise urmașilor;
3. instituirea indemnizației pentru limită de vârstă nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea legislației specifice cărora trebuie să li se supună acești aleși locali, respectiv:
a) reglementările aplicabile lor sunt mult mai severe, mai restrictive, impunându-le obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au;
b) acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității;
c) se justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător senatorilor și deputaților, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, deoarece ambele categorii de aleși au un rol esențial în asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor;
d) în această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituția României, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că „O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”;
e) de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență;
4. pensiile acestor categorii de aleși locali sunt undeva între 1.400 de lei și 1.900 de lei, deși unii au chiar și 30 (treizeci) de ani vechime sau chiar mai mult în aceste funcții, având nenumărate exemple din țară, pe care le putem prezenta! Venim cu o întrebare: Cui i se pare normală o astfel de situație, când din alte sisteme dincolo de vârsta la care se pensionează, chiar și la 45 de ani, au pensii de peste 4.500 de lei; ASTA ESTE CONDIȚIA UNUI STAT DE DREPT, CU O VIZIUNE CORECTĂ ASUPRA IMPORTANȚEI SOCIALE A MUNCII?
5. actualele niveluri ale indemnizațiilor acestor categorii de aleși locali, mai ales ale celor de la nivelul comunelor, sunt total DEZONORANTE în raport cu atribuțiile unor autorități constituționale, pe de o parte, dar care conduc la neimplicarea unor oameni care ar putea contribui mult mai mult la dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, pe de altă parte” se arată într-un comunicat al Asociației Comunelor din România.
