Focul din Clubul „Colectiv” s-a extins în aproximativ un minut de la izbucnirea incendiului, potrivit declarațiilor martorilor care apar în referatul procurorilor.
Potrivit aceluiași referat, ISU susține că în baza de date a instituției nu exista clubul Colectiv din Capitală, însă un martor din dosar a declarat că ISU a venit în primăvara acestui an în control la clubul Colectiv, dar nu i-a găsit la fața locului pe niciunul dintre patronii firmei care deține localul. Pe de altă parte, unul dintre patroni le-a spus anchetatorilor că știa de la constructor că buretele folosit la antifonarea localului era ignifug. De asemenea, același patron a recunoscut că în club au mai fost folosite artificii, la un eveniment de anul trecut, iar atunci, din cauza materialelor pirotehnice au fost deteriorate mai multe bunuri. În urma incidentului din 2014, patronii clubului ar fi stabilit atunci ca în locație să nu mai fie folosite artificii.
Potrivit unui martor citat în referatul procurorilor, concertul de vineri a început cu un joc pirotehnic, iar un alt participant la eveniment le-a spus anchetatorilor că unul dintre patroni se afla în club în seara producerii tragediei. Mai mult, un alt martor a spus că artificiile nu au fost aprinse manual, ci prin fire acționate de către o persoană. În urma investigațiilor efectuate în ultimele zile la fața locului anchetatorii au descoperit în club cinci extinctoare nefolosite. Un alt martor le-a spus că un bărbat a încercat, la un moment dat, să desigileze un extinctor, însă nu a reușit.
În același referat se precizează că trupa Goodbye to Gravity s-a obligat, prin contractul încheiat cu clubul Colectiv, să aducă la concert 400 de participanți, în caz contrar urmând să plătească 1.000 de euro pentru închirierea locației.
Procurorii care se ocupă de acest caz l-au audiat și pe Adrian Despot, solistul trupei „Vița de Vie”, care s-a aflat și el în seara tragediei în clubul Colectiv.
„Nu am remarcat existența extinctoarelor în club. (...) Am auzit solistul care a strigat „A luat foc!”. (...) De sus cădeau bucăți de burete și de lemn ars. (...) Am căzut peste alți oameni și peste mine au căzut alții”, a spus Adrian Despot în fața anchetatorilor.
În ceea ce privește propagarea rapidă a incendiului, expertul pirotehnician Lucian Cebuc a declarat pentru Mediafax că în cazul incendiului din Clubul Colectiv este posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile şi de aceea viteza de propagare a fost aşa de rapidă, mai ales că buretele nu era ignifugat.
„În cazul de la Bucureşti, cred că jerbele folosite au fost prea aproape de peretele pe care se afla materialul din burete şi incandescentele. Fiind în raza minoră a jerbei pentru cele 15-20 de secunde cât a durat jerba, s-a produs aprinderea buretelui care nu era ignifugat, asta e sigur. Altfel, bineînţeles, nu s-ar fi aprins, deoarece materialul de ignifugare rezistă 30 de minute la foc. (...) E posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile, de aceea viteza de propagare a fost aşa de rapidă.”, a spus Lucian Cebuc, care a precizat că opiniile sale vin în contextul în care nu a avut acces la probele de la fața locului.
Pe de altă parte, o echipă de chimişti de la Univeristatea Politehnică a analizat gazul rezultat prin arderea buretelui cu care erau căptuşiţi stâlpii şi tavanul din Colectiv, depistând un gaz foarte toxic - monoxid de carbon, acid cinahidric, acid clorhidirc, mono şi dioxid de azot, dar şi substanţe inflamabile.
Comentează