Crima de la Cenei, unde un băiat de 15 ani a fost ucis de "prieteni" de 13 şi 15 ani, reprezintă punctul culminant al unui "abandon instituţional cronic", potrivit Asociaţiei Pro Democraţia, care consideră că este necesară elaborarea unui Cod al adolescentului.
Potrivit asociaţiei, în contextul precarităţii sistemului de educaţie, se observă o mutaţie socială îngrijorătoare: în comunităţile vulnerabile, ierarhiile sociale sunt construite pe baza violenţei.
Raportul Asociaţiei Pro Democraţia
Conform raportului Asociaţiei Pro Democraţia privind super-anul electoral 2024, participarea civică a tinerilor se corelează tot mai frecvent cu aderarea la platforme antisistem şi comportamente sociale radicale asociate.
Printre riscurile identificate se numără vulnerabilitatea crescută la dezinformare, teorii conspiraţioniste, utilizarea necritică a inteligenţei artificiale generative şi izolarea în camere de ecou informaţionale, tendinţe de radicalizare şi adoptare a ideologiilor extreme, comportamente electorale antisistem, precum şi expunerea la manipulare socială şi politică.
"Aceste fenomene s-au extins din mediul digital către spaţiul şcolar, comunitar şi familial. Evoluţiile indică un deficit structural de competenţe democratice, socio-emoţionale şi digitale în rândul adolescenţilor, în raport cu standardele europene formulate în Cadrul de Competenţe pentru Cultură Democratică al Consiliului Europei, care vizează gândirea critică şi alfabetizarea media, responsabilitatea civică şi participarea democratică, empatia, cooperarea şi gestionarea non-violentă a conflictelor, rezilienţa la extremism şi manipulare", a subliniat Pro Democraţia, într-un comunicat de presă remis joi AGERPRES.
Codul adolescentului
Asociaţia Pro Democraţia solicită dezbaterea şi legiferarea unui pachet legislativ consolidat şi integrat, structurat în jurul Codul adolescentului, cu implicarea şi consultarea tinerilor, precum şi o evaluare de impact ex-ante a tuturor factorilor care conduc la astfel de tragedii, care să includă prevenţia delincvenţei juvenile, educaţia juridică şi mecanismele de reintegrare socială prin dezvoltarea de centre specializate pentru prevenţia şi tratamentul adicţiilor (substanţe psihoactive, jocuri de noroc, comportamente compulsive digitale), consolidarea şi extinderea sistematică a educaţiei juridice şi civice în curriculumul naţional, inclusiv prin valorificarea şi aprofundarea temelor existente din disciplina Educaţie socială şi prin extinderea acestora la nivel liceal, pe baza unei dezbateri legislative care să conducă la soluţii educaţionale adecvate, eficace şi realiste, precum şi reformarea mecanismelor de reintegrare şcolară şi socială pentru minorii în conflict cu legea.
Codul ar mai trebui să cuprindă, între altele, consolidarea rolului fundamental al şcolii ca instituţie de formare, alocarea bugetară de minimum 6% din PIB pentru Educaţie, asigurarea securităţii şcolare în colaborare cu MAI, angajarea de psihologi şi asistenţi sociali cu normă întreagă în fiecare unitate şcolară, reglementarea utilizării dispozitivelor mobile în timpul activităţilor didactice, reglementarea accesului minorilor la platformele de social media prin stabilirea unui prag minim de vârstă de 15 ani pentru accesul la reţelele sociale, în linie cu iniţiativele legislative europene recente, precum şi dezvoltarea programelor civice şi non-formale la nivel local.
Prevenţie socială, programe de consiliere parentală şi psihoterapie pentru familiile vulnerabile
Pro Democraţia mai pledează pentru sprijin pentru familie şi prevenţie socială, programe de consiliere parentală şi psihoterapie pentru familiile vulnerabile, revizuirea mecanismelor de monitorizare şi sprijin pentru copiii cu părinţi migranţi economic, educaţie pentru cetăţenie digitală şi etica inteligenţei artificiale.
"Având în vedere impactul tehnologiilor digitale asupra formării atitudinilor civice şi comportamentelor sociale, este necesară integrarea sistematică a educaţiei pentru cetăţenie digitală şi etică AI în politicile educaţionale naţionale. Aceasta trebuie să dezvolte: competenţe de analiză critică a informaţiei online, înţelegerea mecanismelor algoritmice şi a riscurilor de manipulare, utilizarea responsabilă a tehnologiilor emergente", se evidenţiază în comunicatul de presă care mai este semnat de Asociaţia Şcoala de Valori, Institutul Intercultural Timişoara, ARDOR şi Asociaţia pentru Relaţii Comunitare.
Comentează