Premium
Mai multe atacuri atribuite gherilei ELN au împins guvernul de la Bogota să suspende negocierile de pace cu rebelii, punând în pericol armistiţiul care a oprit cei peste 50 de ani de confruntare armată în Columbia, transmite AFP. Miercuri dimineaţa, într-o alocuţiune televizată, preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, a indicat că l-a rechemat pe negociatorul său şef de la Quito, în Ecuador, unde se desfăşoară negocieri cu Armata de Eliberare Naţională (ELN), ultima gherilă activă din Columbia, conform Agerpres.
"Am vorbit cu negociatorul şef al guvernului la Quito să revină imediat pentru a evalua viitorul procesului", a declarat Santos.
O încetare a focului a fost în vigoare din 1 octombrie până pe 9 ianuarie, la miezul nopţii. A fost pentru prima oară în istoria acestei gherile, inspirată de revoluţia cubaneză şi rezultată în 1964 dintr-o revoltă a ţăranilor, când a fost semnat un acord de acest tip.
Marţi, în ultima zi a armistiţiului, cele două părţi au început discuţii în vederea prelungirii înţelegerii. Acestea trebuiau să reia dialogul miercuri, înainte de acest anunţ venit de la Bogota. Santos a denunţat reluarea "atacurilor teroriste", comise miercuri dimineaţa "contra populaţiei, forţelor armatei şi infrastructurii", fără a da mai multe detalii.
De cealaltă parte, ELN a cerut continuarea discuţiilor, comandantul Pablo Beltran, negociatorul şef al rebelilor, îndemnând, din Quito, guvernul columbian să-şi reconsidere poziţia. Anterior, compania petrolieră de stat Ecopetrol a denunţat patru atacuri asupra instalaţiilor sale în patru departamente. Pe de altă parte, autorităţile au raportat un atac cu grenadă contra unui post al armatei în apropiere de frontiera cu Venezuela, în care, potrivit presei locale, ar fi fost răniţi soldaţi. "Angajamentul meu pentru pace a fost şi va fi total. Dar pacea se cucereşte cu bunăvoinţă şi acte concrete. Nu doar cu cuvinte", a declarat preşedintele Santos.
El a dat ordin forţelor armate "să acţioneze cu forţă pentru a răspunde acestei agresiuni" şi a acuzat rebelii că ar fi refuzat prelungirea armistiţiului. Este vorba de nivelul de tensiune cel mai înalt atins în cadrul acestui proces demarat în februarie 2017. În replică, gherila ELN, citată de agenţia spaniolă EFE, a declarat miercuri că "nu trebuie perturbat cursul discuţiilor" de pace cu guvernul din cauza atentatelor comise. "Incidentele care au avut loc astăzi în estul Columbiei s-au produs pe fondul situaţiei complexe a conflictului care afectează ţara. Dar, în ciuda acestora, nu trebuie perturbat cursul discuţiilor, pentru a reuşi o rezolvare politică a conflictului", a precizat gherila, într-un comunicat difuzat miercuri.
Tot miercuri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut cunoscut că va vizita Columbia la finalul săptămânii, pentru a impulsiona stabilizarea paşnică a acestei ţări în care armistiţiile cu diverse gherile rămân fragile iar reinserţia luptătorilor este dificilă.
Obiectivul său este "susţinerea eforturilor de pace", a indicat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, anunţând această vizită, transmite AFP. Dincolo de contactele politice şi cu personalităţile locale, Guterres se va deplasa în departamentul Meta la un centru de reintegrare a foştilor luptători de gherilă care au depus armele în virtutea acordului istoric de pace din 2016, care a pus capăt la peste 50 de ani de confruntare armată.
Miercuri, într-o reuniune a Consiliului de Securitate consacrată Columbiei, mai multe state au cerut puterii de la Bogota şi gherilei ELN să reia discuţiile asupra unui armistiţiu cât mai rapid posibil. În decursul a o jumătate de secol de conflict armat columbian, în care au fost implicate gherile, paramilitari, forţe guvernamentale şi traficanţi de droguri, s-au înregistrat cel puţin 260.000 de morţi, peste 60.000 de dispăruţi şi 7,4 milioane de persoane strămutate.
