Pe 11 noiembrie, în cadrul Congresului Internațional de Longevitate organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, va conferenția Prof. João Pedro de Magalhães, unul dintre cei mai respectați biogerontologi ai momentului, profesor la University of Birmingham și lider al Laboratorului de Genomică a Îmbătrânirii și Rejuvenării.
Munca sa urmărește o idee cu forță vizionară: dacă natura a produs specii capabile să trăiască de zece ori mai mult decât era „prevăzut” de biologie, dacă există organisme aproape rezistente la cancer sau la degradare tisulară, atunci secretul longevității există deja. Trebuie doar identificat, înțeles și transpus în medicina umană.
Congresul Internațional de Longevitate deschide Longevity Expo Forum Fest și aduce față în față cercetarea de frontieră și practica medicală, cu un obiectiv limpede: mai mulți ani trăiți în formă, nu doar mai mulți ani pe hârtie.
Tema pe care o va prezenta
Tema pe care o va prezenta la Congresul Internațional de Longevitate - „Genele care controlează procesul de îmbătrânire și căutarea nemuririi” - pune în lumină o întrebare care nu mai este doar filosofică, ci concret științifică: dacă unele organisme pot rămâne sănătoase extraordinar de mult timp, de ce nu am putea și noi? Răspunsul său este atât realist, cât și revoluționar: natura a găsit deja soluții, iar biologia modernă începe să le înțeleagă.
Prezența lui João Pedro de Magalhães la Congres nu este doar o contribuție academică, ci un semnal că România intră în dialogul global despre longevitatea extinsă, medicina evolutivă și viitorul în care nu doar trăim mai mult, ci trăim mai mult în stare bună.
Prof. de Magalhães este faimos pentru faptul că a condus două dintre cele mai importante proiecte genomice din biologia longevității. Primul a vizat balena de Groenlanda – cel mai longeviv mamifer cunoscut, care poate trăi peste 200 de ani fără a dezvolta cancer în forme agresive și fără deteriorări rapide ale țesuturilor. Secvențierea completă a genomului acestei specii, realizată sub coordonarea sa, a dezvăluit adaptări genetice ce protejează ADN-ul, mențin funcția celulară și încetinesc metabolismul oxidativ. Al doilea proiect major a avut în centru șobolanul-cârtiță golaș, un animal mic, care trăiește mult peste limitele altor rozătoare și este aproape complet rezistent la cancer. Echipa lui de Magalhães a obținut cea mai detaliată secvență a genomului și a creat o platformă globală de accesare a acestor date, oferind comunității științifice un instrument unic pentru explorarea „trucurilor” evolutive ale longevității.
Dincolo de aceste realizări, Prof. de Magalhães este creatorul și curatorul Human Ageing Genomic Resources - cea mai utilizată colecție de baze de date din lume dedicată genelor longevității, speciilor longevive și compușilor cu potențial geroprotector. Aceste resurse sunt folosite în laboratoare de pe toate continentele și au devenit standardul în cercetarea moleculară a îmbătrânirii.
Cine mai vine?
Alături de João Pedro de Magalhães, pe scena Congresului Internațional de Longevitate vor urca cercetători și lideri științifici din cele mai influente centre universitare din lume. Printre aceștia se numără: Sara Hagg (Institutul Karolinska, Suedia), Patrick Paine (Harvard Medical School), Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford), care cercetează legăturile dintre inflamație, metabolism și epigenetică. Dimensiunea de inovație terapeutică este reprezentată de Aubrey de Grey, unul dintre cei mai influenți promotori ai teorii rejuvenării biologice, și de Luisa Baca (National Institute on Aging, SUA), specialistă în mecanismele prin care îmbătrânirea modifică ritmul cardiac. Componenta clinică și algoritmică este completată de Raghav Sehgal (Yale), cu modele multi-sistemice ale îmbătrânirii, iar partea de politici publice și etică de Ilia Stambler.
Context
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.
Comentează