Premium
Ministerul Justiției (MJ) a lansat în dezbatere publică proiectul de modificare a legii privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, arătând că, pe fondul atentatelor din 2015-2016 care au avut loc în Franța și Belgia, dar și luând în considerare semnalele potrivit cărora refugiații ar putea tranzita România, s-a pus problema unei securizări suplimentare a teritoriului național, inclusiv prin instrumente de cooperare judiciară.
Sebastian Ghiță, replică virulentă pentru Pippidi: Este agent de influență! Gulen de România
"Pe fondul atentatelor din Republica Franceză din anii 2015 — 2016 și din Regatul Belgiei din anul 2016, al fenomenului imigraționist din Asia, Africa de Nord și Orientul Mijlociu care a afectat Europa în ultimii ani și luând în considerare semnale privind posibilitatea schimbării rutelor migratorii ale refugiaților cu posibila tranzitare a teritoriului României, la nivelul autorităților române s-a pus problema unei securizări suplimentare a teritoriului național, inclusiv prin instrumente de cooperare judiciară. (...) Astfel, s-a luat în considerare necesitatea modificării unor dispoziții ale Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea identificării unei soluții pentru combaterea unor forme grave ale criminalității, astfel încât lipsa reciprocității să nu împiedice autoritățile judiciare competente să dea curs unei cereri de cooperare judiciară internațională în materie penală", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, scrie Agerpres.
Elena Udrea, noi dezvăluiri incendiare: 'Mulţi vor crede că am înnebunit'
Conform proiectului, lipsa reciprocității nu împiedică să se dea curs unei cereri de cooperare judiciară internațională în materie penală, dacă aceasta se dovedește necesară datorită naturii faptei sau nevoii de a lupta împotriva anumitor forme grave ale criminalității, dacă poate contribui la îmbunătățirea situației suspectului, inculpatului ori condamnatului sau la reintegrarea sa socială și dacă poate servi la clarificarea situației judiciare a unui cetățean român.
De asemenea, proiectul legislativ prevede că notița roșie sau difuziunea de urmărire internațională prin canalele Interpol echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării dacă se prevede expres în tratatul aplicabil ori există reciprocitate.
Totodată, dacă persoana solicitată, aflată în stare de arest în statul de executare, își exercită dreptul de a-și desemna un avocat în România, instanța română emitentă a mandatului european de arestare transmite la cerere autorității de executare informațiile privind tabloul avocaților cu drept de a profesa înscriși în unul dintre barourile membre ale Uniunii Naționale a Barourilor din România.
"Rolul avocatului din statul membru emitent, desemnat conform alin. (3), este de a oferi asistență avocatului din statul membru de executare, furnizându-i informații și consultanță pentru a permite persoanei căutate să își formuleze apărările în procedura de executare a mandatului european de arestare", prevede proiectul supus dezbaterii.
Conform acestuia, toate comunicările dintre avocatul desemnat în România și cel din statul de executare vor avea loc pe cale directă, fiind confidențiale.
