Premium
Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iași a inițiat un nou proiect transfrontalier în parteneriat cu Gimnaziul „Ion Creangă” din Țarigrad, Republica Moldova. Acesta, intitulat „Tradiții și obiceiuri de o parte și de alta a Prutului”, se adresează liceenilor și își propune să-i conecteze prin redescoperirea tradițiilor comune românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Sub coordonarea profesoarelor Floricica Morariu și Ines Crețu, elevii clasei a IX-a B au avut marți prima întâlnire cu elevii clasei a IX-a de la Gimnaziul „Ion Creangă” din Țarigrad, Republica Moldova, potrivit basilica.ro.
Citește și: Elena Udrea: Și dacă o omoram pe Kovesi, tot aveam șanse ca DNA să ceară o pedeapsă mai mică
„Acest proiect s-a născut din dorința de a sădi în sufletele elevilor dragostea și respectul față de tradițiile neamului nostru”, a declarat profesoara Floricica Morariu. Ea gândit proiectul ca pe o continuare a Șezătorii de Crăciun, pe care o organizează anual cu elevii claselor a V-a ai liceului.
Elevii Liceului Teoretic de Informatică „Gr. Moisil”, care „excelează în competențe digitale, au oportunitatea, alături de frații lor din Republica Moldova, să alcătuiască un altfel de «algoritm», de data aceasta pentru cunoașterea legăturilor indestructibile și pentru evoluția lor spirituală”, a precizat profesoara Ines Crețu.
Mascota Româncuța Lăcrămioara, o reprezentare a gândurilor și dorurilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Foto credit: Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași
Echipa ieșeană a realizat și o mascotă a proiectului: „Româncuța Lăcrămioara”, o păpușă îmbrăcată în strai tradițional românesc (foto sus). Aceasta îi va însoți la vizita pe care o vor face la școala parteneră imediat ce vor fi ridicate restricțiile sanitare legate de pandemia de Covid-19.
Gândurile participanților
Inițiatoarele proiectului au notat câteva gânduri împărtășite de elevii din România la întâlnirea virtuală de marți.
„Bunica mea este din Medeleni, de pe malul Prutului. Povestirile ei mă apropie sufletește de importanța simbolică a acestui fir de apă care desparte mult mai mult decât două teritorii: desparte două jumătăți de inimă, desparte frate de frate, mamă de fiu sau bunic de nepot”, a spus eleva Eva Manolică.
„Ne desparte doar o apă, dar ne aseamănă simbolurile sacre cusute pe pânza portului nostru popular. Ne adună toate tradițiile moștenite din moși strămoși. Ne leagă limba poeziilor lui Eminescu și toate cânturile adunate într-o rapsodie a neamului. Cântăm aceleași colinde și însuflețim aceleași urături. (…) Rădăcinile noastre sunt împletite și susțin ferm albiile Prutului”, a adăugat adolescenta.
„Tradițiile și obiceiurile populare creează punți de legătură între generații. Această activitate ne ajută să ne cunoaștem identitatea”, a spus Horia Ariton. „Tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor făcându-l unic, statornic și nemuritor.”
„Cunoscându-le mai bine tradițiile, am putea adopta și noi din obiceiurile lor, deoarece există foarte multe tradiții frumoase în zona Basarabiei”, a afirmat și tânărul Vlad Hogea. „Este important să cunoaștem și rădăcinile acestui popor, deoarece, din cauza unor evenimente ce s-au petrecut în trecut, Basarabia nu s-a putut uni cu Romania până în prezent.”
Cele două instituții de învățământ desfășoară în paralel și un parteneriat pentru copiii din clasele mai mici, intitulat „Ursuleții de pluș Ro-Md”. Acesta are ca scop sprijinul emoțional pentru elevii basarabeni în pandemie și transferul de practici inovatoare pentru școala online.
