Premium
Potrivit criticilor, pretinzând că deține controlul într-un moment de primă importanță, el nu mai poate da vina pe alții pentru vreun eșec de ordin militar
Vineri, președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, a încheiat o săptămână care, pentru el a fost deosebită și, uneori, cam tulbure în privința unor eventuale comentarii optimiste legate de Ucraina, afirmând că Rusia este atât de sigură că va face față contraofensivei ucrainene încât el exclude eventualitatea folosirii armamentului nuclear, relatează The New York Times citat de Rador.
Renunțând să mai excludă complet discutarea vreunui detaliu legat de război, în fața unui auditoriu format din elita oamenilor de afaceri din Rusia, reuniți cu ocazia anualului Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg, el a afirmat că Ucraina nu are nicio șansă în fața forțelor ruse, dând totodată de înțeles că susținătorii occidentali ai acesteia se vor plictisi de conflict și nu vor mai trimite armament, punând astfel capăt eforturilor Kievului de a mai rezista în război.
Și totuși, vorbele lui Putin legate de succes în fața repetatelor probe care îl contrazic au părut să stârneacă un cor al criticilor mic, dar tot mai ferm. Ei consideră că actuala contraofensivă, atacurile cu drone asupra Moscovei, incursiunile milițiilor pro-ucrainene pe teritorii din sudul Rusiei și atacurile transfrontaliere cu obuze asupra unor orașe rusești sunt o dovadă că lucrurile ar putea scăpa de sub control.
Asta ar explica de ce, în această săptămână, Putin a avut grijă să se prezinte drept un comandant stăpân pe situație și la curent cu lucrurile, vineri, el afirmând la un moment dat că ucrainenii atacau “chiar acum” cu două tancuri într-o parte și cinci tancuri în cealaltă parte.
Dar strategia lui de a-și proclama succesul escamotând probleme importante de ordin militar, cum ar fi armamentul inteligent sau apărarea frontierelor, reprezintă o contradicție care, potrivit criticilor săi, nu va mai putea dura la nesfârșit.
“Armata rusă a trecut complet în defensivă, iar toate succesele sale mai rezistă doar din cauză că ea nu s-a retras încă foarte mult”, nota un critic, Alfred Kokh, fost vicepremier rus și politician al opoziției, într-un comentariu pe Facebook. “El explică tot timpul același lucru: nu e vina lui. Vina este a ucrainenilor înșiși, a NATO și a americanilor, el doar a fost forțat, nu el a fost cel care a atacat, a fost ceva necesar”.
Putin este bătăios și uneori chiar răutăcios, mai ales atunci când îl defăimează pe președintele Volodimir Zelenski. “Încă din copilărie, am avut mulți prieteni evrei“, a spus Putin. “Ei afirmă că Zelenski nu este evreu. Pentru poporul evreu el e o rușine”.
El a repetat mai apoi falsele sale declarații potrivit cărora Ucraina ar fi un cuib al simpatizanților naziști. Putin a căutat deseori să-și justifice invazia în Ucraina, considerând-o drept o continuare a poveștii legate de înfrângerea naziștilor în cel de-Al Doilea Război Mondial. Vineri, el char a dat de înțeles că ar fi vorba de o preocupare “emoțională”, subliniind că, cu o seară în urmă, chiar înainte de a se duce la culcare, el a ordonat să se găsească probe ale relațiilor de acolo cu naziștii.
El a prezentat mai apoi niște imagini macabre, în alb-negru, cu victime de război filmate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pretinzând că naționaliștii ucraineni ar fi dorit să creeze o națiune curată din punct de vedere etnic. Putin a făcut legătura cu o perioadă anterioară, susținând din nou că ucrainenii încă îl mai omagiază pe Stepan Bandera, un controversat lider din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, acuzat că ar fi colaborat cu naziștii ca să scoată țara de sub controlul sovietic.
Acuzându-i pe ucraineni că au căutat să-l forțeze să agraveze conflictul, Putin a mai afirmat că Rusia nu are de ce să recurgă la considerabilul său armament nuclear din cauză că războiul nu poate fi o amenințare la însăși existența țării sale.
“Desigur, pentru Rusia, folosirea armelor atomice este posibilă dacă există vreo amenințare la integritatea noastră teritorială, la adresa independenței și suveranității, la însăși existența statului rus”, a spus Putin, după care a adăugat: “Nu avem nevoie de asta”.
Putin a confirmat totodată că o primă tranșă de focoase tactice nucleare a fost trimisă în Belarusul vecin, ele servind drept factor descurajator la adresa unor atacuri împotriva Rusiei, urmând ca, până la sfârșitul anului, acolo să mai fie trimise mai multe arme de acest fel.
Încă de la începutul invaziei, Putin a susținut că Occidentul i-a forțat mâna, folosind Ucraina drept ‚cal troian’ pentru a amenința Rusia. Criticii i-au ironizat această declarație, afirmând că el a hotărât să-și lanseze invazia din cauză că repetatele sale tentative de a-și păstra Kievul sun controlul său politic au eșuat or, el nu putea tolera existența unei alternative democratice chiar ‚la ușa’ dictaturii din Rusia.
Prin condamnări și prin proclamări nefondate ale unor succese, Putin a demonstrat clar, în această săptămână, că, indiferent de ce se va întâmpla în viitorul apropiat, cea mai importantă armă a sa este timpul.
„Speranța lui este aceea ca Occidentul să părăsească Ucraina”, afirmă Tatiana Stanovaia, șefa de la R. Politik, o firmă de analiză politică. „El nu dorește să discute cu Occidentul, e prea târziu, s-a mers prea departe, iar el nici nu pare să dorească asta”.
Dacă Putin a căutat să se arate calm în privința contraofensivei, vineri, el a amenințat totuși că avioanele de tip F-16 promise Ucrainei „vor arde” la fel ca unele tancuri occidentale pe care Ucraina le folosește în contraofensivă. El a adăugat că s-ar putea ca Rusia să trebuiască să recurgă la măsuri și mai agresive dacă asemenea avioane de război vor staționa pe aeroporturi din afara Ucrainei.
El a repetat totodată că s-ar putea ca Rusia să trebuiască să creeze o zonă-tampon în estul Ucrainei pentru a stopa artileria ucraineană – o afirmație care a fost tratată cu ironie, date fiind problemele cu care se confruntă armata rusă.
Viktor I. Alksnis, fost membru al dreptei din Parlamentul rus, totodată colonel în retragere al Forțelor de Aviație Sovietice, a scris pe Telegram că Putin pare să exagereze mărimea teritoriului ocupat de Rusia în sud-estul Ucrainei. „Cum poate Putin să se gândească la o zonă-tampon dacă noi nu am fost în stare să scoatem inamicul nici măcar din Donețk?”, s-a înteebat el.
În discursul rostit de el în fața oamenilor de afaceri adunați - niciunul nefiind din Occident – Putin a „trăncănit” timp de peste o oră despre faptul că sancțiunile occidentale și retragerea multor firme străine nu au întunecat perspectivele economiei Rusiei.
Uneori, afirmația ar cam contrazice realitatea. În toiul războiului, când, deseori, Rusia nu a reușit să asigure trupelor sale niște produse de bază, Putin a sugerat că industria turismului investește în ‚campinguri’.
Rusia și-a secretizat o bună parte din datele economice, astfel încât cifrele oficiale sunt aproape imposibil de verificat. Deși, inițial, Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg a fost considerat o modalitate de a prezenta tehnologia rusă și șansele de investiții în fața marilor oameni de afaceri occidentali, sancțiunile și războiul au făcut ca, practic, în acest an niciunul să nu mai fie prezent acolo.
Un economist rus a scris pe Twitter că a ascultat cu uimire discursul lui Putin despre creșterea economică a țării, despre inflația scăzută și despre rata șomajului, despre numărul tot mai mic de săraci, despre succesul informatizării și alte inovații, despre securitatea proprietății și despre un climat favorabil în general investițiilor.
„Am vrut să trăiesc în țara descrisă de Putin”, a scris economistul Andrei Neceaev, el însuși fost minitru al dezvoltării economice.
