Guvernul ar urma să adopte Strategia Naţională de Competitivitate, cu doi piloni (inovarea şi finanţarea creşterii), construită pe harta capacităţilor productive, a lanţurilor de furnizori şi a dependenţelor critice, prevede Programul de guvernare 2026 - 2028 depus joi seara la Parlament de premierul desemnat, Luca Niculescu.
"Adoptăm Strategia Naţională de Competitivitate, cu doi piloni (inovarea şi finanţarea creşterii), construită pe harta capacităţilor productive, a lanţurilor de furnizori şi a dependenţelor critice şi ţinând seama inclusiv de cererea externă. Strategia corelează strategiile sectoriale, identifică lanţurile industriale strategice, armonizează criteriile pentru ajutoarele de stat, elimină fragmentarea decizională dintre autorităţile de management ale fondurilor europene şi pregăteşte, împreună cu asociaţiile patronale, portofoliul de proiecte pentru Fondul European de Competitivitate şi Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. Coordonarea revine unui Comitet Interministerial pentru Politică Industrială, cu secretariat tehnic permanent în Ministerul Economiei", se menţionează în document, conform AGERPRES.
De asemenea, vor fi analizate noi scheme de ajutor de stat conform cadrului european pentru industriile curate, inclusiv pentru fabrici noi de panouri fotovoltaice, baterii de stocare, autoturisme electrice şi turbine eoliene, în limita resurselor bugetare şi a traiectoriei de deficit, cu evaluarea impactului bugetar.
Programul de guvernare mai prevede instituirea unui Consiliu Naţional de Productivitate independent, care coordonează analizele privind productivitatea şi le transformă în recomandări pentru priorităţile de reformă, valorificând capacităţile Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Băncii Naţionale a României şi Institutului Naţional de Statistică, pe baza experienţei consiliilor de productivitate din statele OCDE şi a studiului OCDE în curs pentru România.
Planul de relansare economică şi reindustrializare va aplicat integral, urmând să fie lansate, cu calendar public, apelurile pentru schemele instituite prin OUG 8/2026: clustere de competitivitate şi produse cu deficit comercial (1,05 miliarde euro), materii prime critice (1,05 miliarde euro), cercetare-dezvoltare şi tehnologii înalte (1,05 miliarde euro), industria de apărare (200 milioane euro), investiţii regionale (500 milioane euro, din 2027) şi IMM-uri (100 milioane euro, de minimis).
"Sprijinul ia forma granturilor, a creditelor fiscale pe 7 ani, a garanţiilor şi a bonificaţiilor de dobândă, iar plăţile anuale se încadrează în plafoanele multianuale aprobate prin OUG 8/2026. Operaţionalizăm integral creditul fiscal pentru cercetare-dezvoltare şi amortizarea superaccelerată. Implementăm programul pentru tehnologii înalte (inteligenţă artificială, internetul lucrurilor, big data, biotehnologii, energii curate), corelat cu TechUp România, şi susţinem continuarea proiectului Ro AI Factory şi candidatura României pentru găzduirea unei gigafabrici europene de inteligenţă artificială (Black Sea AI Gigafactory)", se subliniază în program.
Totodată, va fi creat un cadru juridic pentru proiectele strategice de peste 100 milioane euro, care combină sprijinul financiar cu autorizarea accelerată, accesul la utilităţi şi infrastructură logistică şi coordonarea dintre autorităţile centrale şi locale. Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) ar urma să devină punctul unic de contact pentru investitorii semnificativi pe toată durata proiectului, cu manager de caz, calendar consolidat şi mecanism de escaladare, fără a prelua competenţele decizionale ale autorităţilor. ARICE va primi un buget multianual stabil, va fi evaluată după rezultate (rata de conversie a proiectelor, capitalul atras, locurile de muncă create, retenţia investitorilor), va coopera direct cu OLI (Oficiul pentru Licenţă Industrială) şi cu Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, va coordona domeniul conduitei responsabile în afaceri şi publica periodic un ghid al stimulentelor pentru investitori.
ARICE îşi va coordona activitatea cu Ministerul Economiei, cu instituţiile care gestionează programe importante de investiţii, inclusiv SAFE, şi cu centrul Guvernului.
"Operaţionalizăm unitatea pentru pregătirea proiectelor în parteneriat public-privat şi facilitatea naţională din OUG 8/2026. Respectăm obligaţiile din Codurile OCDE privind liberalizarea mişcărilor de capital şi operaţiunile curente invizibile, aplicăm corespunzător cadrul de evaluare a investiţiilor străine şi participăm la dezbaterile OCDE privind investiţiile", se mai arată în document.
Va fi actualizată şi strategia de comerţ exterior pentru creşterea veniturilor naţionale şi a competitivităţii şi pentru gestionarea riscurilor, cu atribuţii instituţionale recalibrate şi cu implicarea mediului economic. Strategia va porni de la datele privind cererea externă şi capacităţile de producţie internă, va urmări trecerea de la exportul de materii prime la produse cu valoare adăugată mai mare şi se va corela cu Strategia Naţională de Competitivitate.
"Diplomaţia economică, precum şi creditele şi garanţiile de export acordate prin Exim Banca Românească şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), sprijină firmele pe pieţele externe, inclusiv companiile care se extind în Europa Centrală şi de Sud-Est, în limita plafoanelor aprobate. Prin programul Export România, IMM-urile primesc granturi de internaţionalizare de 10.000 de euro, în limita resurselor bugetare disponibile. Consultăm periodic asociaţiile patronale, sindicatele şi ministerele de resort asupra politicii comerciale a UE şi a acordurilor comerciale, printr-un format permanent de lucru cu partenerii de dialog social în cadrul Ministerului Economiei", prevede programul de guvernare.
Guvernul propus intenţionează să poziţioneze România ca furnizor de materii prime critice prelucrate, nu ca exportator de resursă brută, în conformitate cu Regulamentul european privind materiile prime critice. Astfel, vor fi finalizate şi implementate Planul de acţiune al Strategiei naţionale pentru resurse minerale neenergetice 2035 şi modificările legislative cerute de Planul de acţiune pentru economia circulară, pentru dezvoltarea pieţelor interne de materii prime secundare: materiale din construcţii, biomasă agricolă şi forestieră, plastic, metal, sticlă, hârtie-carton, echipamente electrice, baterii şi acumulatori reparaţi pentru reutilizare.
Pentru industria auto, aflată în tranziţia spre mobilitatea electrică, se va derula programul Rabla în 2027-2030 doar pentru vehicule fabricate în UE, cu calendar anunţat în primul trimestru al fiecărui an, vor fi relansate achiziţiile publice de mijloace de transport, vor fi susţinute interesele industriei în forurile UE şi asigurat accesul la schemele pentru industriile energointensive.
De asemenea, pentru industria mobilei, net exportatoare (peste 90% din producţie) şi cu capital preponderent românesc, se vor identifica modalităţile prin care lemnul de calitate ajunge cu prioritate la producători, la preţ competitiv, va fi continuat programul de participare la târguri şi expoziţii internaţionale şi se va susţine la Bruxelles stoparea importurilor cu preţ de dumping din afara UE.
