Premium
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că șeful DSU, Raed Arafat, caută că aibă monopol asupra tuturor serviciilor de urgență și a spus că acesta va fi primul om care va ajunge pe Marte. În replică, Raed Arafat susține că ironiile adresate personalului de urgență nu sunt deloc benefice și se arată ”profund dezamăgiți” de atitudinea ministrului Sănătății.
Citește și: Alexandru Rafila, ironii la adresa lui Raed Arafat: probabil va fi primul om care va călca pe Marte
„Ca urmare a apariției în spațiul public a unei înregistrări privind mai multe discuții avute în cadrul unei întâlniri a Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România, la care au participat mai mulți manageri și membri ai comitetelor directoare din cadrul serviciilor publice de ambulanță, alături de ministrul sănătății, Departamentul pentru Situații de Urgență face următoarele precizări: Este regretabil faptul că din nou asistăm la ironii și afirmații adresate personalului din cadrul unor componente ale sistemului integrat, cu responsabilități clare în acordarea primului ajutor calificat și a asistenței medicale de urgență.
Pompierii reprezintă una dintre componentele extrem de importante ale acestui sistem, care fie participă la acordarea asistenței medicale de urgență, aceștia făcând parte din echipele de terapie intensivă mobilă alături de medicii și asistenții medicali din cadrul unităților de primiri urgențe, fie acordă primul ajutor calificat ca membri ai echipajelor de prim ajutor SMURD sau ca personal de intervenție în echipaje de descarcerare sau în alte echipaje care au menirea de a salva viețile celor aflați în pericol, indiferent de natura situației de urgență care afectează comunitățile.
Departamentul pentru Situații de Urgență consideră toți participanții în misiunile coordonate de acesta, în prespital sau la nivelul unităților de primiri urgențe ca fiind indispensabili, indiferent de nivelul de competență deținut de fiecare persoană. Așa cum instituția noastră a precizat în mod repetat, în sistemul de urgență există diferite niveluri de competență, iar pompierii paramedici dețin competențele necesare acordării primului ajutor calificat în scopul aplicării manevrelor salvatoare de viață, a prevenirii apariției unor complicații în cazul urgențelor cu risc vital, respectiv transportul pacientului către cea mai apropiată unitate de primiri urgențe, dacă nu există medic la fața locului și nu poate fi trimis în timp util un medic la locul intervenției, care să asigure îngrijiri medicale avansate, atunci când este nevoie.
Rolul paramedicilor nu este de a trata pacienții pentru că stabilirea unui tratament se realizează de către un medic sau la indicațiile medicului, ci de a aplica manevrele salvatoare de viață și asigurarea supravegherii pacientului până la momentul în care acesta este preluat de personalul medical de urgență.
De subliniat este faptul că nici asistenții medicali nu au sarcina sau competența de a trata pacienții, această responsabilitate revenind medicilor. Asistenții medicali pot aplica anumite tratamente la indicația medicului sau în anumite situații medicale, respectând protocoalele prestabilite pentru cazurile medicale întâmpinate. Atitudinea ironică, lipsită de etică adresată în mod repetat pompierilor creează o falie între diferite categorii de personal, care până acum și-au îndeplinit cu profesionalism misiunea de salvator și care au colaborat și continuă să își exercite misiunea salvării împreună, în mod integrat, colaborând între ei pe teren și în cadrul dispeceratelor integrate.
Nu putem trece cu vederea milioanele de intervenții în domeniul primului ajutor calificat asigurate de colegii noștri pompieri paramedici și miile de vieți salvate pe parcursul ultimilor ani, mai ales de când acest serviciu a căpătat un caracter național, fiind prezent în fiecare județ prin echipajele de prim-ajutor în zonele urbane și rurale, la care se adaugă echipajele de terapie intensivă mobilă, în majoritatea județelor și municipiul București. Luând în considerare multiplele solicitări de a lua o poziție oficială față de comentariile care au apărut în spațiul public, Departamentul pentru Situații de Urgență se rezumă la a cere domnului ministru al sănătății să recunoască poziția importantă pe care pompierii și-au câștigat-o prin eforturi și sacrificiu în structura sistemului integrat, rolul acestora în salvarea de vieți, respectiv necesitatea acestora în buna desfășurare a activității medicale de prim ajutor calificat în acest sistem.
Nu cerem domnului ministru să-și ceară scuze față de colegii pompieri, nici față de personalul SMURD pentru toate afirmațiile eronate care au fost adresate acestei categorii de personal în ultima perioadă, dar dorim ca pe viitor afirmațiile în spațiul public să nu mai cuprindă diferențieri între personalul care deservește echipajele SMURD și cel care deservește echipajele serviciilor de ambulanță, din simplul fapt că toți cei angrenați în salvarea de vieți au rolul lor important în asigurarea siguranței cetățenilor, atunci când viața lor poate fi în pericol.
Precizăm că suntem profund dezamăgiți față de această abordare pe care Ministerul Sănătății insistă să o evidențieze față de un partener, și anume Departamentul pentru Situații de Urgență, mai ales când scopul nostru comun ar trebui să fie dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului, în conformitate cu actele normative aflate în vigoare, și nu dezintegrarea lui. Dat fiind faptul că în mass-media au circulat informații referitoare la mize legate de aspecte financiare, din punctul de vedere al Departamentului pentru Situații de Urgență, poziția acestuia față de tacticile repetate de încercare privind dezintegrarea acestui sistem nu au legătură cu aceste aspecte, din simplul motiv că banii acordați atât Serviciilor Publice de Ambulanță, Unităților de Primiri Urgențe, respectiv activitatea SMURD provin din bugetul de stat, prin două linii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, iar partea majoritară din sume reprezintă salarizarea personalului.
În concluzie reiterăm faptul că tentativele de dezintegrare a sistemului de urgență nu face decât să slăbească sistemul de urgență din România și să scadă calitatea acestuia, în niciun caz să o îmbunătățească. Ultimele provocări cu care ne-am confruntat în România și cu care s-a confruntat Europa au arătat că țara noastră deține un sistem de urgență funcțional, operativ și de bună calitate, care a reușit să facă față acestor provocări atât în țară, cât și în afara ei, prin misiunile internaționale derulate”, se arată într-un comunicat al DSU.
