Premium
Strategia Nationala Antidrog 2005-2012 avea ca scop reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri, însa în perioada 2012-2013, în ciuda actiunilor întreprinse de Agentia Nationala Antidrog, s-a constatat o crestere a consumului la nivelul întregii populatii.
Un raport al Curtii de Conturi, citat de Mediafax, prezinta mai multe nefunctionalitati în colaborarea Agentiei Nationale Antidrog cu celelalte institutii cu atributii în domeniu, care au dus, în ciuda existentei unei strategii nationale si a unor planuri de actiune, la cresterea numarului de consumatori de droguri la finalul implementarii documentelor elaborate cu scopul de a tine fenomenul sub control.
În raport se arata ca viziunea Strategiei Nationala Antidrog (SNA) 2005-2012 a fost ca, la sfârsitul acestei perioade, în România sa functioneze un sistem integrat de institutii si servicii publice care sa asigure reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri în rândul populatiei generale, asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.
Scopul SNA 2005-2012 a fost sa mentina la un nivel scazut consumul de droguri în rândul populatiei generale si sa reduca numarul cazurilor de noi consumatori, în a doua etapa, în paralel cu reducerea criminalitatii organizate în legatura cu drogurile.
Auditorii Curtii de Conturi au stabilit ca SNA 2005-2012 nu a fost elaborata în baza unor criterii specifice, masurabile, de atins, relevante, iar pentru Planurile de actiune 2005-2008 si 2010-2012 nu au fost prevazuti indicatori comensurabili, care sa permita evaluarea gradului în care activitatile au fost realizate si implicit obiectivele specifice au fost atinse.
"Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care sa se asigure o finantare corespunzatoare a activitatilor prevazute în cele doua planuri de actiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia înca de la elaborarea sa, pe parcursul implementarii au intervenit si alti factori care au avut o influenta negativa, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, în cadrul Inspectoratului General al Politiei Române (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacitatii institutiei de implementare a unor proiecte importante cu finantare externa sau interna cu valori semnificative, la pierderi de resursa umana specializata si de resurse logistice", se mai arata în raportul Curtii de Conturi.
Totodata, s-a ajuns la situatia în care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitara a luptei împotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfasurata de alte institutii ale statului si de organizatii neguvernamentale.
Un alt aspect negativ l-a constituit modul de colaborare dintre ANA si institutiile implicate în implementarea SNA 2005-2012. Astfel, desi institutiile aveau obligatia de a pune la dispozitia ANA date si informatii cu privire la fenomenul drogurilor, în fapt unele dintre acestea fie au refuzat sa puna la dispozitie aceste date si informatii, fie, atunci când au fost transmise date si informatii, acestea nu au fost concludente.
"În lipsa unor date/informatii de la institutiile partenere, începând cu anul 2009, odata cu reorganizarea ANA în cadrul IGPR si în lipsa unor planuri de actiune pentru anii 2009 si 2010, de la nivelul Agentiei nu s-a mai efectuat o evaluare a activitatilor prevazute a fi realizate pentru îndeplinirea obiectivelor specifice prevazute în SNA, ci doar o evaluare a gradului de realizare a obiectivelor specifice (în anul 2011 pentru anul 2010). Astfel, nu s-a putut determina gradul în care activitatile realizate începând cu anul 2009 au fost îndeplinite si cu atât mai pu?in nivelul fondurilor utilizate", potrivit raportului.
Reprezentantii Curtii de Conturi mentioneaza ca institutia a reusit totusi sa duca la îndeplinire o mare parte a obiectivelor specifice din cadrul SNA 2005-2012 pentru care a fost responsabila. Scopul pentru care SNA 2005-2012 a fost elaborata si implementata a fost însa atins partial, în sensul ca, desi în prima etapa (doi - patru ani) s-a reusit mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri în rândul populatiei generale, iar în a doua etapa a fost mentinut numarul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizata în legatura cu drogurile nu a fost redusa asa cum era prevazut.
"În perioada 2012-2013, în baza acelorasi indicatori, s-a constatat o crestere a consumului de droguri la nivelul întregii populatii (15-64 ani) si cu precadere în rândul celei tinere. Noua Strategie Nationala Antidrog 2013-2020 a fost elaborata în baza ultimelor studii efectuate de ANA, ca un raspuns la evolutia fenomenului consumului si traficului de droguri, la elaborarea acesteia fiind preluate (mentinute) toate obiectivele generale ale Strategiei Nationale Antidrog 2005 - 2012. Obiectivele au fost mai clar formulate pentru a reflecta mai bine specificitatea fenomenului atât din perspectiva elementelor sale intrinseci, cât si din cea a actiunilor întreprinse de institutiile partenere", se mai arata în raportul de audit.
Reprezentantii Curtii de Conturi noteaza ca este evident ca doar elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune nu este suficienta, fara ca ulterior, în functie de evolutia fenomenului drogurilor, sa se asigure si suportul necesar implementarii acestora (resurse financiare, umane si logistice, precum si un cadru legislativ adecvat).
Acestia arata ca, pentru ca o strategie nationala antidrog sa poata avea efectul scontat, este necesar ca actiunile sa se realizeze în mod concertat, printr-o strânsa colaborare între toti partenerii implicati si între acestia si Guvern, astfel încât sa se asigure posibilitatea adaptarii cadrului legal si a resurselor necesare la noile tendinte ale consumului si traficului de droguri.
