Premium
Al treilea raport pozitiv al MCV salută progresele făcute de România pe calea reformelor în justiție, însă nu evită să atragă atenția asupra lipsurilor. Parlamentul este criticat pentru ezitările de a susține trimiterea în judecată a celor acuzați de corupție și pentru întârzierea aplicării deciziilor de integritate. Printre rânduri, textul pare că susține un rol mai activ pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Raportul insistă și asupra stabilității cadrului legislativ. Ar putea fi un semn că faza reformelor se apropie de sfârșit și începe faza menținerii reformelor realizate.
Per total, raportul este unul pozitiv, insistând pe rezultatele sistemului judiciar
„Sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile și penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenței și de voința de a apăra independența sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV.”
Însă se mențin mai multe din recomandările raportului de anul trecut, semn că raportorii nu consideră reformele ca fiind ireversibile.
„Reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective.”
Problema identificată în MCV este insuficienta voință politică. Aici eforturile autorităților sunt salutate, dar abia anul 2016 va fi testul angajamentului real.
„Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică.(...) Comisia salută cooperarea constructivă pe care a avut-o cu autoritățile române pe parcursul anului trecut, precum și angajamentul politic al guvernului de a continua reforma și de a combate corupția. Anul 2016 va constitui un an-test în multe privințe. Se va putea evalua cât de profund este ancorată reforma în funcție de proeminența aspectelor legate de integritate în numirile în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar și în verificarea candidaturilor la viitoarele alegeri.
În acest sens, suntem asigurați că se va sta în continuare cu ochii pe noi.
„Comisia își exprimă dorința de a continua să colaboreze îndeaproape cu România pentru atingerea obiectivelor MCV.”
Recomandările specifice sunt structurate pe 4 capitole
Independența sistemului judiciar
Raportul invocă încrederea publicului în sistemul judiciar și cere proceduri de numire a procurorilor „deschise și bazate pe merit” pentru anul 2016. După 2016 se sugerează o schimbare a legii, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
Citiți și:
CSM să numească procurorii – șefi, nu ministrul Justiției
Raportul sare și în apărarea magistraților atacați în public.
„Ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.”
Se recomandă introducerea în Codul de conduită al parlamentarilor a unor „dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar”. De asemenea „noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției”.
Reforma sistemului judiciar
MCV cere continuarea reformelor, incluzând încheierea rapidă a reformei codurilor juridice cu adoptarea doar a modificărilor care respectă opiniile instituțiilor judiciare. CSM-ului i se cere să asigure buna implementare a reformelor codurilor, precum și să ia „măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile (și) a unui dialog permanent cu societatea civilă”.
Integritatea
În acest domeniu, raportul cere:
- o mai mare consecvență a jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate;
- reexaminarea modului în care hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
- verificarea conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;
- măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.
Lupta împotriva corupției
„Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției”, se arată în raport. Acesta mai spune că „legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.”
În acest sens, se cere o mai bună utilizare a fondurilor UE pentru popularizarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții, asigurarea de sprijin, de resurse umane și materiale pentru noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate, aplicarea noii strategii în materie de achiziții publice. Se cere și „adoptarea de criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.
Mecanismul de cooperare și verificare a fost instituit odată cu aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, pentru a asigura finalizarea reformelor privind justiția și lupta împotriva corupției. Fiecare raport este o combinație de "laude" și "critici". În ultimele trei rapoarte s-au constat evoluții în direcția corectă (laudele au fost mai importante decât criticile).
Deși nu există o legătură legală, neterminarea reformei în Justiție și rapoartele MCV nefavorabile au fost invocate de țări precum Germania și Olanda pentru a nu primi România în spațiul Schengen.
Există opinii, în principal în societatea civilă, conform cărora existența MCV are un impact pozitiv asupra României și că raportul ar trebui menținut chiar și după momentul când am putea considera că reformele au devenit ireversibile. Au existat chiar speculații conform cărora un mecanism de monitorizare de tip MCV ar putea fi extins la nivelul întregii Uniuni Europene.
Totuși, alte voci văd existență raportului ca o expresie a faptului că suntem "corijenți" la capitolul Justiție. Premierul Dacian Cioloș s-a făcut ecoul acestor voci când a cerut introducerea unui termen de finalizare a monitorizării prin MCV de către Comisia Europeană.
Citiți și:
Guvernul cere introducerea unui termen de finalizare a MCV
