DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Răsturnare de situație în cazul morții președintelui Uzbekistanului. Mesajul fiicei acestuia

Islam Karimov

Lola Karimova-Tilliaieva, fiica cea mică a preşedintelui Uzbekistanului, Islam Karimov, le-a mulţumit miercuri persoanelor care i-au urat însănătoşire tatălui ei, aflat la reanimare după ce sâmbătă a suferit o hemoragie cerebrală, transmite Reuters, citat de agerpres.ro

Mesajul pe Instagram al Lolei Karimova-Tilliaeva intervine în contextul speculaţiilor din presă potrivit cărora Islam Karimov, aflat la conducerea Uzbekistanului de peste două decenii şi jumătate, a murit în urma hemoragiei cerebrale. 

Guvernul de la Taşkent a anunţat duminică spitalizarea preşedintelui Karimov, fără a preciza de ce suferă şeful statului, dar menţionând că, 'în opinia specialiştilor, examenul medical şi tratamentul ulterior vor necesita timp'. Autorităţile nu au mai oferit ulterior nicio informaţie despre starea de sănătate a preşedintelui.

DOLIU Președintele Uzbekistanului a murit după un atac cerebral


Islam Karimov 'este spitalizat şi se află la reanimare din cauza unei hemoragii cerebrale suferite sâmbătă dimineaţa. Starea sa de sănătate este considerată stabilă', a scris luni fiica preşedintelui tot pe Instagram. 'Pentru moment, este prea devreme pentru a face prognosticuri în legătură cu evoluţia stării sale de sănătate', a mai menţionat ea. 

Potrivit unui comentariu al AFP, Uzbekistanul se pregăteşte însă pentru o lungă perioadă de incertitudine, fără precedent în istoria post-sovietică a acestei ţări central-asiatice. 

'Karimov a întrupat, timp de peste un sfert de secol, de unul singur statul, conducând ţara cu o mână de fier', subliniază Steve Swerdlow, analist al Human Right Watch.

Campania de racolări a PRU se vede deja în sondaje (surse)


Islam Karimov a urcat toate treptele aparatului de partid în epoca sovietică, devenind secretar general al partidului comunist în Uzbekistan în 1989. A rămas la putere până la declararea independenţei ţării în 1991, după care şi-a continuat lunga domnie prin mandate prezidenţiale succesive obţinute după victorii zdrobitoare asupra unor contracandidaţi fără notorietate, în scrutine care nu au fost considerate niciodată libere de observatorii internaţionali. 

În pofida zvonurile persistente legate de stare sa fragilă de sănătate, Karimov nu şi-a desemnat un succesor, dispariţia sa riscând, potrivit experţilor, să declanşeze o luptă în interiorul elitei politice. 

'Uzbecii ştiu de multă vreme că acest moment va sosi. Nimeni nu a fost surprins, dar nimeni nu ştie ce se va întâmpla mai departe', a subliniat pentru AFP Scott Radnitz, de la Universitatea din Washington. 

Potrivit Constituţiei, preşedintele Senatului este cel care preia interimar puterea în caz de imposibilitate a preşedintelui de a guverna, însă experţii îl consideră un simplu executant. 

Pretendenţii cei mai credibili la succesiunea lui Karimov sunt în realitate prim-ministrul Şavkat Mirzioiev şi vicepremierul Rustam Azimov, consideraţi rivali. Cei doi 'au început deja lupta în culisele puterii. Frâiele sunt pe cale de a trece în alte mâini', susţine Kamoliddin Rabbimov, expert care trăieşte la Paris.

Principele Radu a câștigat o avere frumoasă, în doi timpi și trei mișcări


Acuzat de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului că a fraudat în mod regulat alegerile şi a arestat în mod arbitrar sute de opozanţi, Islam Karimov a fost criticat şi de ONU pentru că a permis folosirea torturii, o practică frecventă în închisorile din Uzbekistan. 

În 2005, Karimov a ordonat să se tragă asupra miilor de manifestanţi adunaţi la Andijan, în estul ţării, estimările OSCE indicând între 300 şi 500 de victime în acea zi. 

Pus la index de comunitatea internaţională, Islam Karimov a început ulterior o lentă reconciliere cu capitalele occidentale. El a basculat între Washington şi Moscova, fără însă a reuşi să stabilească relaţii de încredere cu niciuna din ele. 

Temerile analiştilor sunt însă că succesorul lui Karimov ar putea duce o politică 'încă şi mai rea' în materie de drepturi ale omului, după cum afirmă expertul Steve Swerdlow, care le recomandă occidentalilor să profite de această tranziţie de putere pentru a face presiuni asupra noilor autorităţi de la Taşkent. 

'Pericolul este ca occidentalii să fie timizi în criticile lor, de teamă să nu-l arunce pe viitorul lider al Uzbekistanului în braţele Kremlinului. În realitate însă, Uzbekistanul a urmat întotdeauna o cale independentă în raport cu Moscova şi, foarte probabil, o va continua', susţine acelaşi expert.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.