Premium
Rata dobânzii pentru creditele noi a crescut de la 3,5% în luna septembrie 2017 la 5,7% în luna septembrie 2018, potrivit unui raport realizat de Banca Națională a României (BNR), scrie mediafax.
citește și: Decizia radicală luată de Gică Hagi! Ce se va întâmpla cu echipa sa
„Acest avans a fost resimțit și la nivelul ratelor lunare de plată ale împrumuturilor denominate în lei aflate în sold: rata mediană de plată pentru creditele ipotecare standard s-a majorat cu 140 de lei, respectiv 17 la sută, iar pentru creditele Prima Casă aceasta a înregistrat o valoare cu 197 de lei mai mare, reprezentând o creștere de 27 la sută”, arată „Raportul asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2018, Anul III (XIII), nr. 6 (16), care este realizat bianual de BNR.
Mai exact, costurile de finanțare și-au continuat tendința crescătoare începută la finele anului trecut, în contextul majorării ratei inflației, conform sursei citate.
„Astfel, având în vedere ponderea ridicată a împrumuturilor cu dobânda variabilă din stoc, modificările indicelui ROBOR au fost transmise integral către costul creditelor, în special al celor ipotecare”, au detaliat reprezentanții BNR.
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru a calcula cele mai multe dintre credite, era de 3,17%, la finele lunii septembrie 2018, în creștere de la 1,58%, la aceeași dată a anului trecut.
„Prin urmare, se impune o atenție sporită în ceea ce privește impactul generat de condițiile de finanțare asupra gradului de îndatorare a populației și capacității de onorare a serviciului datoriei, în ipoteza unor evoluții nefavorabile privind ratele dobânzii”, au mai scris reprezentanții Băncii centrale în raportul citat.
Aceștia reamintesc că modificarea recentă de către BNR a condiţiilor de creditare, prin impunerea unui plafon maxim al gradului de îndatorare, este de natură să genereze o protecţie suplimentară debitorilor, mai ales celor cu venituri reduse, prin consolidarea capacităţii de plată în situaţia manifestării unor condiţii adverse.
„Creşterea îndatorării populaţiei poate avea efecte negative, atât la nivelul sistemului financiar, cât şi asupra economiei în ansamblu, în condițiile unor vulnerabilități asociate debitorilor cu grad de îndatorare ridicat”, au recomandat reprezentanții BNR.
Având în vedere evoluţiile recente privind îndatorarea populaţiei şi riscurile asociate acesteia, coroborate cu recomandarea FMI (Fondului Monetar Internațional) din cadrul programului FSAP (Programul de evaluare a sectorului financiar), „BNR a decis să acţioneze anticiclic, în sensul modificării condiţiilor de creditare, prin implementarea unui plafon maxim de îndatorare”, se detaliază în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2018.
Astfel, conform noilor prevederi, de la 1 ianuarie 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei și 20% la cele în valută.
„Pe lângă protecţia generată debitorilor, măsura aprobată este caracterizată şi de un grad important de flexibilitate care va permite o creştere sustenabilă a creditului acordat populaţiei”, se mai scrie în raportul citat.
În perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, reprezentanții FMI și ai Băncii Mondiale au derulat o misiune în cadrul FSAP, având ca obiectiv evaluarea riscurilor și vulnerabilităților sistemului financiar românesc, în contextul regimului de reglementare și supraveghere existent. Raportul final al misiunii („Romania: Financial Sector Assessment Program”) a fost publicat în cursul lunii iunie 2018, acesta incluzând un număr de cinci recomandări privind riscurile sistemice și politicile macroprudențiale, care vizează întărirea cadrului instituțional în acest domeniu, precum și propuneri de măsuri pentru gestionarea riscurilor și vulnerabilităților identificate
Un număr de patru recomandări având ca tematică riscurile sistemice și politicile macroprudențiale, adresate României prin programul FSAP, au fost implementate în cursul acestui an.
În luna februarie 2018, Consiliul general al CNSM (Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială) a adoptat decizia privind publicarea politicilor de acțiuni propuse și a repartizării voturilor (pe sistem scor). Totodată, a fost aprobată metodologia de evaluare comună a riscurilor sistemice.
Cea de-a patra recomandare a fost adoptată prin Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare a fost modificat în sensul simplificării accesului la credite al persoanelor fizice și al consolidării creșterii sustenabile a activității de creditare.
În ceea ce privește cea de-a treia recomandare aplicată, în calitate de autoritate de supraveghere, BNR le-a recomandat instituțiilor de credit care nu au calitatea de filiale ale unor bănci străine să mențină, începând cu data de 31 decembrie 2018, un indicator de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) de cel puțin 100% pentru fiecare dintre monedele care fac obiectul raportării separate în conformitate cu articolul 415 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum și planul de măsuri adoptat în vederea asigurării implementării recomandării de mai sus.
Începând cu semestrul al doilea al acestui an, BNR monitorizează periodic indicatorul NSFR, atât la nivel agregat, cât și pentru principalele monede de denominare a expunerilor, potrivit celei de-a patra recomandări aplicate.
În privința recomandărilor a căror implementare nu a fost încă finalizată, până în prezent au fost adoptate următoarele măsuri de către autoritățile responsabile: CNSM a adoptat o recomandare în sensul evaluării oportunității recalibrării programului „Prima Casă din punct de vedere social, adresată Ministerului Finanțelor Publice (MFP); la nivelul CNSM s-a agreat realizarea unei analize de impact detaliată, referitoare la recomandarea FSAP privind introducerea amortizorului de capital pentru riscul sistemic pentru creșterea rezilienței împotriva riscurilor provenite din expunerile mari față de sectorul guvernamental.
În plus, pe lângă cele două măsuri, pentru a realiza recomandările nefinalizate, în a doua parte a anului 2018 a fost înființat un grup de lucru MFP – BNR, care a analizat modalitatea de implementare a recomandării FMI referitor la înăsprirea cerințelor de provizionare pentru sectorul IFN, în vederea asigurării unor cerințe similare celor aplicabile instituțiilor de credit conform IFRS 9.
